Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de lege care prevede înlocuirea limbii moldovenești cu româna. Decizia, aplaudată de România și criticată de Kremlin, este considerată a fi o declaraţie de independenţă faţă de Rusia şi o apropiere de UE.

Parlamentarii din Republica Moldova au adoptat, la finalul săptămânii trecute, în lectură finală, un proiect de lege care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească“ cu „limba română“ în toată legislația țării. Potrivit iniţiativei, sărbătoarea națională „Limba noastră“ va fi numită „limba română“.

Proiectul de modificare a fost depus de un grup de deputați PAS, care a propus să fie considerat încetat textul „funcționând pe baza grafiei latine“ din articolul 13 din Constituție: „Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale“, a menționat deputata PAS Veronica Roșca.

Autorii menționează: ,,Condițiile ce au impus elaborarea prezentului proiect de lege rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea și obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituțională, conținute în actele Înaltei Curți de Jurisdicție Constituțională și care statuează un postulat incontestabil, și anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română“, potrivit Agerpres.

Inițiativa pentru înlocuirea sintagmelor a fost votată în a doua lectură, în cadrul ședinței plenare, aleșii Legislativului Republicii Moldova adoptând proiectul de lege cu 58 de voturi.

Vot scandal

La prima lectură, votul proiectului legislativ a iscat un scandal la începutul lunii martie între parlamentarii Republicii Moldova. Demnitarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au părăsit mai devreme sala de ședințe a Parlamentului și au revenit în momentul prezentării proiectului pentru a protesta cu pancarte pe care scria: „Moldova, moldoveni, moldovenesc“ sau „Nu vă bateți joc de Constituție“.

În replică, președintele Legislativului, Igor Grosu, a cerut aleșilor poporului BCS care au și cetățenie română să renunțe la ea: „Voi, cei care strigați aici, cei care aveți cetățenie română, fiți amabili și renunțați la ea, vă rog. Așa, ca să fie totul corect!“, a spus Igor Grosu.

Reacția Kremlinului

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut un șir de declarații delirante după ce diplomația română a salutat decizia Parlamentului de la Chișinău prin care limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, relatează Deschide.md. Într-o postare pe Telegram, Zaharova acuză că România a ocupat Basarabia până în 1940 și afirmă că limba română trebuie redenumită „limba moldovenească“.

„Renunțând la limba moldovenească, actualul regim de la Chișinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) și cui aparțin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componența Ucrainei)? Acum, limba moldovenească, într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se dorește transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească și nu viceversa“, a transmis reprezentanta diplomației ruse.

Imediat după vot, liderii politici din România au aplaudat decizia Parlamentului de la Chişinău. În timp ce Nicolae Ciucă a remarcat recunoaşterea adevărului istoric şi ştiinţific şi a reiterat sprijinul pentru ţara vecină, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că decizia este „o revenire la normalitate, dar şi un nou scut pe care societatea din Republica Moldova îl ridică în faţa pericolului rusesc“.

Istoricul limbii moldovenești

Republica Moldova şi-a obţinut independenţa în 1991, imn național fiind declarat „Deșteaptă-te, române!“, drapelul fiind identic cu cel al României, iar limba oficială, româna. Alegerile din 1994 au adus la putere o coaliţie din care făcea parte o formaţiune controlată de Kremlin, sub conducerea acesteia fiind adoptată prima Constituţie a Republicii Moldova, în care a fost introdusă noţiunea de limbă moldovenească. Ulterior, în 2003, a fost publicat un aşa-numit dicţionar moldovenesc-român, prin care se încerca să se arată că în cele două ţări se vorbesc două limbi diferite, mai mulţi autori constatând că dicţionarul nu conţine cuvinte folosite în mod curent în statul vecin. În 2013, Curtea Constituţională a declarat normă constituţională Declaraţia de Independenţă a ţării din 1991, în care limba română este proclamată limbă naţională.

Explicațiile experților

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a explicat pentru „Adevărul“ că proiectul aprobat de parlamentarii moldoveni reprezintă de fapt o normalitate, având în vedere „considerentele ereditare comune pe care le avem și care sunt cât se poate de evidente din perspectivă istorică, culturală și politică“.

În ceea ce privește România, fostul ministru susține că proiectul de lege înseamnă „o formă de recunoaștere și creștere a încrederii și a credibilității în ceea ce privește orientarea Republicii Moldova din punct de vedere strategic, politic și social“.

Contactat de „Adevărul“, analistul de securitate Cristian Barna susține că adoptarea proiectului de lege reprezintă un semnal în ceea ce privește desprinderea de Rusia și apropierea de România.

„Știm cu toți de acel dicționar româno-moldovenesc, ceea ce a fost o chestie foarte forțată, care încerca din punct de vedere al acestei identități culturale și naționale să desprindă foarte clar Republica Moldova de România. Ca atare, este o dovadă de apropiere de România, o dovadă, din punctul meu de vedere, de normalitate, pentru că era atipic acest dicționar româno-moldovenesc“, a declarat acesta.

Analistul a explicat impactul legii și din punct de vedere legal, precizând că aceasta trebuie să treacă și testul unei consultări a populației prin referendum.

„Din punct de vedere legal, este OK ce s-a întâmplat acolo, evident este foarte important dacă ceea ce s-a întâmplat în Parlament ar avea și va avea un gir puternic al populației. Sunt deja discuții de modificare în Constituție a limbii naționale, care se pare că este analizată deja de cei care nu agreează acest lucru și care deja analizează oportunitatea sesizării Curții Constituționale din Moldova“, a precizat analistul pentru „Adevărul“.

Cristian Barna a explicat și impactul adoptării proiectului de lege în Moldova pentru România, menționând că prin intermediul acestuia ţara noastră „este percepută așa cum trebuia să fie percepută“: „Sper să nu cădem într-o poveste legată de suveranisme, naționalisme și care să vină să fie exploatată în mod politicianistic în România. Pentru România este și o recunoaștere a sprijinului constant arătat și foarte crescut din ultimii ani“.

Impactul asupra legii minorităților din Ucraina

Recunoașterea inexistenței limbii moldovenești a fost solicitată şi de MAE român, în contextul discuţiilor despre drepturile minorităţilor din Ucraina, în condiţiile în care, potrivit Hotnews, dintre cei peste 400.000 de membri ai comunităţii române, în jur de 258.000 ar fi moldoveni.

Întrebat despre impactul asupra Legii minorităților din Ucraina, Cristian Diaconescu a precizat că acesta reprezintă un semnal „cât se poate de clar“: „În sensul că, din punct de vedere formal, atunci când se discută despre recunoașterea unor valori și standarde din perspectiva integrării Ucrainei și a Republicii Moldovei în Uniunea Europeană, argumentul lingvistic este unul de care Kievul trebuie să țină cont“.

„Întrebarea care se pune la Legea minorităților din Ucraina este cum se identifică acei oameni, adică discuția am văzut-o și noi în presa românească. Nu este despre ce limba vorbesc, ci cum se declară. Evident că nu vrea să lovească în România, dar a fost adusă în discuție politicianist și nu face altceva decât să încerce să stopeze impactul pe care Federația Rusă îl poate avea asupra minților ucrainenilor prin vorbirea limbii ruse și prin ceea ce înseamnă propaganda și dezinformarea în limba rusă“, a explicat Cristian Barna pentru „Adevărul“.