Multe alimente pot avea ca efect secundar inflamația și provoacă boli cronice. Cele mai cunoscute sunt alimentele cu mult zahăr, carbohidrați rafinați, prăjeli, alcool și carne gătită la temperaturi ridicate.

Dar inflamația poate fi bună sau rea, în funcție de situație. Pe de o parte, este modul natural al corpului de a se proteja atunci când ești rănit sau bolnav. Îți poate ajuta corpul să se apere de boli și să stimuleze vindecarea.

Pe de altă parte, inflamația cronică, susținută, este legată de un risc crescut de boli precum diabetul, bolile de inimă și obezitatea. Interesant este că alimentele pe care le consumi pot afecta în mod semnificativ inflamația din corp.

Iată 5 alimente care pot provoca inflamații.

1. Zahar și siropul de porumb bogat în fructoză

Zahărul de masă (zaharoză) și siropul de porumb bogat în fructoză (HFCS) sunt cele două tipuri principale de zahăr adăugat în dieta occidentală. Zahărul este 50% glucoză și 50% fructoză, în timp ce siropul de porumb bogat în fructoză are aproximativ 45% glucoză și 55% fructoză.

Într-un studiu, șoarecii hrăniți cu diete bogate în zaharoză au dezvoltat cancer de sân care s-a răspândit la plămâni, parțial din cauza răspunsului inflamator la zahăr, scie Healthline .

Într-un alt studiu din 2011, efectele antiinflamatorii ale acizilor grași omega-3 au fost diminuate la șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în zahăr.

Mai mult decât atât, într-un studiu clinic randomizat în care oamenii au băut băuturi carbogazoase, băuturi carbogazoase dietetice , lapte sau apă, doar cei din grupul obișnuit cu băuturi carbogazoase obișnuite au avut niveluri crescute de acid uric, care determină inflamația și rezistența la insulină.

Zahărul poate fi, de asemenea, dăunător, deoarece furnizează cantități excesive de fructoză.

În timp ce cantitățile mici de fructoză din fructe și legume sunt bune, consumul de cantități mari din zaharuri adăugate poate afecta negativ sănătatea.

Consumul de multă fructoză a fost legat de obezitate, rezistență la insulină, diabet, boli ale ficatului gras, cancer și boli cronice de rinichi.

De asemenea, cercetătorii au observat că fructoza provoacă inflamație în celulele endoteliale, ceea ce este un factor de risc pentru boli de inimă.

S-a mai demonstrat că aportul ridicat de fructoză crește câțiva markeri inflamatori, în cercetările la șoareci și oameni.

Alimentele bogate în zahăr adăugate includ bomboane, ciocolată, băuturi răcoritoare, prăjituri, prăjituri, gogoși, produse de patiserie dulci și anumite cereale.

2. Alimente prăjite

Pe lângă faptul că sunt bogate în grăsimi și calorii, alimentele prăjite pot crește, de asemenea, nivelurile de inflamație în organism.

Acest lucru se datorează faptului că anumite metode de gătit la căldură ridicată, inclusiv prăjirea, pot crește producția de compuși dăunători , cum ar fi produsele finale de glicație avansată (AGE), care pot provoca inflamația și pot contribui la boli cronice.

De asemenea, prăjirea poate crește cantitatea de grăsimi trans din uleiurile de gătit, ceea ce poate promova și inflamația.

Unele cercetări sugerează că alimentele prăjite pot influența compoziția microbiomului intestinal, ceea ce ar putea crește nivelurile de inflamație.

În plus, alte studii au descoperit că consumul de alimente prăjite poate fi asociat cu un risc crescut de a dezvolta și de a muri din cauza bolilor de inimă.

3. Carbohidrați rafinați

Deși carbohidrații au obținut o reputație proastă, multe alimente bogate în carbohidrați sunt foarte hrănitoare și se pot integra într-o dietă completă.

Cu toate acestea, consumul de cantități excesive de carbohidrați rafinați poate provoca inflamație.

Carbohidrații rafinați sunt lipsiți de majoritatea fibrelor. Fibrele favorizează senxația de sațietate, îmbunătățesc controlul zahărului din sânge și hrănesc bacteriile benefice din intestin.

Cercetătorii sugerează că carbohidrații rafinați din dieta modernă pot încuraja creșterea bacteriilor intestinale inflamatorii care pot crește riscul de obezitate și boli inflamatorii intestinale.

Carbohidrații rafinați au un indice glicemic (IG) mai mare decât cei neprocesați. Alimentele cu IG ridicat cresc zahărul din sânge mai rapid decât alimentele cu IG scăzut.

Într-un studiu, copiii și adolescenții cu fibroză chistică care au urmat o dietă cu IG scăzut timp de 3 luni au experimentat reduceri semnificative ale markerilor de inflamație în comparație cu un grup care a avut o dietă obișnuită.

O altă revizuire a avut rezultate similare, raportând că o dietă cu IG scăzut ar putea scădea nivelurile de interleukină-6, un marker al inflamației, mai eficient decât o dietă cu IG ridicat la persoanele cu diabet.

Carbohidrații rafinați se găsesc în bomboane, pâine, paste, produse de patiserie, unele cereale, prăjituri, prăjituri, băuturi răcoritoare cu zahăr și toate alimentele procesate care conțin zahăr sau făină adăugate.

4. Alcool în exces

Consumul moderat de alcool poate oferi unele beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea, cantități mai mari pot duce la probleme grave.

Într-un studiu din 2010, nivelurile de proteină C reactivă (CRP), un marker al inflamației, au crescut la persoanele care au consumat alcool. Cei care au băut mai mult de două băuturi pe zi au avut cele mai ridicate niveluri de CRP. Persoanele care beau mult pot dezvolta probleme cu toxinele bacteriene care se deplasează din colon și în organism. Această afecțiune – numită adesea „intestin permeabil” – poate provoca inflamație pe scară largă care duce la deteriorarea organelor.

Pentru a evita problemele de sănătate legate de alcool, consumul ar trebui limitat la două băuturi standard pe zi pentru bărbați și una pentru femei.

5. Carne gătită la temperaturi ridicate

Consumul de carne gătită la temperaturi ridicate - inclusiv carne procesată precum slănină, cârnați, șuncă și carne afumată - este asociat cu un risc crescut de boli de inimă, diabet și anumite tipuri de cancer.

Alte metode de gătit la căldură mare includ grătar sau prăjire în ulei.

Gătitul cărnii la temperaturi ridicate duce la formarea de compuși inflamatori cunoscuți sub numele de produse finale de glicație avansată (AGE).

Pe lângă promovarea inflamației, se crede că AGE contribuie și la afecțiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă, cancerul, sindromul metabolic și diabetul de tip 2.

În mod interesant, marinarea cărnii în soluții acide, cum ar fi sucul de lămâie sau oțetul, înainte de grătar sau prăjire poate reduce cantitatea de AGE la jumătate.

O altă modalitate de a minimiza formarea AGE este să gătiți carnea pentru perioade mai scurte de timp și să optați pentru metode de gătit la căldură umedă, inclusiv fierbere, aburire sau tocăniță.