Poliția germană a emis mandate de arestare pentru cinci cetățeni ucraineni suspectați de implicarea în atacul asupra conductelor Nord Stream din 2022, un episod care continuă să genereze tensiuni diplomatice.

Mandate de arestare după aproape doi ani de anchetă

La aproape doi ani de la exploziile care au avariat grav conductele Nord Stream 1 și 2, autoritățile germane au emis mandate de arestare pe numele a cinci cetățeni ucraineni. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi făcut parte dintr-un grup de sabotori care a pus la cale atacul din Marea Baltică.

Decizia survine la scurt timp după ce, în Italia, poliția a arestat un alt ucrainean acuzat că ar fi coordonat operațiunea, notează tvp.world.

Explozia, considerată atât de Moscova, cât și de statele occidentale un act de sabotaj, a avut consecințe majore asupra Europei. Conductele prin care Rusia transporta gaze naturale către Germania au devenit inutilizabile, iar incidentul a adâncit criza energetică din Europa, în plin război declanșat de Moscova împotriva Ucrainei.

Cine sunt suspecţii

Investigațiile jurnalistice din Germania au dezvăluit că anchetatorii au identificat șapte persoane implicate, dintre care cinci sunt acum căutate oficial. Unul dintre presupuşii autori ar fi murit între timp, luptând în armata ucraineană.

Informațiile arată că suspecții au folosit pașapoarte false pentru a călători prin Polonia și a închiria un iaht din portul Rostock, pe coasta de nord a Germaniei. De acolo, ar fi plecat spre Marea Baltică, unde au desfășurat operațiunea de sabotaj.

Grupul ar fi inclus experți în navigație și scufundări, iar unul dintre membrii săi ar fi beneficiat anterior de instruire din partea armatei germane, în pregătirea pentru frontul din Ucraina.

Autoritățile germane susțin că au găsit pe ambarcațiune urme de explozibili, amprente digitale și probe de ADN, care au fost comparate cu date biometrice existente în dosare oficiale, inclusiv cu amprentele depuse de unul dintre suspecți într-o cerere de viză pentru Olanda.

Ipoteze privind sprijinul statului ucrainean

Trei publicații de presă din Germania au relatat că investigația ridică și întrebarea dacă statul ucrainean ar fi oferit sprijin operațiunii. O astfel de ipoteză, dacă se confirmă, ar putea tensiona relațiile dintre Berlin și Kiev, în condițiile în care Germania este unul dintre cei mai importanți susținători politici, financiari și militari ai Ucrainei.

Oficialii ucraineni resping categoric orice implicare a statului în sabotaj, insistând că acțiunea nu a fost coordonată de autoritățile de la Kiev.

Suspiciuni și divergențe cu Polonia

Pe lângă Ucraina, și Polonia este menționată în contextul anchetei.

Potrivit presei germane, Varșovia ar fi refuzat în mod deliberat să coopereze pe deplin cu autoritățile germane şi există indicii că unul dintre suspecți ar fi părăsit Polonia într-un vehicul diplomatic ucrainean, în ciuda mandatului emis de Germania. În plus, oficialii polonezi ar fi negat acuzațiile conform cărora iahtul folosit de sabotori ar fi făcut o escală în portul Kołobrzeg.

Aceste tensiuni vin pe fondul faptului că Polonia s-a opus dintotdeauna proiectelor Nord Stream, considerându-le periculoase pentru securitatea energetică a Europei și pentru independența față de Rusia.

Lecțiile dependenței energetice

Pentru Germania, atacul asupra conductelor a fost un moment de cotitură, în condiţiile în care în anii care au precedat invazia rusă din Ucraina Berlinul a mizat puternic pe importurile de gaz din Rusia, în ciuda avertismentelor venite din partea Poloniei și Ucrainei.

După februarie 2022, autoritățile germane au recunoscut că această strategie a fost „o greșeală” și au anunțat măsuri pentru a reduce definitiv dependența energetică de Moscova.

Sabotajul Nord Stream rămâne unul dintre cele mai misterioase episoade ale războiului din Ucraina, iar evoluțiile recente arată că ancheta poate scoate la iveală nu doar vinovați, ci și fisuri în relațiile dintre aliații europeni.