Cine îl poate înlocui pe Zelenski: patru rivali vizați după cererea lui Trump
Declarația recentă a președintelui american Donald Trump, care a susținut deschis că „a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a tensionat suplimentar relațiile dintre Washington și Kiev. Reacția liderului de la Casa Albă a survenit după ce Volodimir Zelenski a criticat vehement o înțelegere prin care Statele Unite urmează să importe milioane de tone de motorină rusească. Pe fondul blocadei impuse de Teheran în Strâmtoarea Ormuz și al războiului dintre SUA și Iran, care au aruncat în aer prețurile carburanților înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului, Zelenski a taxat acordul drept „absolut îngrozitor” și un sprijin direct acordat lui Vladimir Putin.
Volodimir Zelenski, presedintele Ucrainei Foto: AFP
Frecușurile s-au amplificat în contextul confruntărilor asimetrice asupra infrastructurii critice. Kievul a vizat constant rafinăriile și capacitățile de extracție ale Moscovei pentru a-i tăia finanțarea de război, în timp ce forțele ruse au bombardat rețeaua energetică ucraineană, lăsând orașe întregi, inclusiv capitala, în frig și întuneric. Deși Trump a afirmat ulterior că a intermediat o încetare reciprocă și imediată a acestor lovituri, Kremlinul nu a confirmat pactul. Mai mult, ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, a semnalat că Rusia a încălcat armistițiul energetic imediat după anunț. În replică la apelurile de a merge la urne, Zelenski a indicat drept condiție esențială o suspendare completă a ostilităților timp de 60 de zile.
Obstacolele juridice și cota de încredere a actualului lider
Constituția și legea marțială — decretată odată cu declanșarea invaziei la scară largă din 24 februarie 2022 — interzic ferm desfășurarea alegerilor pe timp de război, aspect la care se adaugă pericolele de securitate evidente pentru populație. Cu toate acestea, mandatul oficial de cinci ani al lui Zelenski s-a încheiat în mai 2024, situație speculată atât de Moscova, care îi contestă legitimitatea, cât și de Donald Trump, care susține că președintele evită testul votului.
Deși 71% dintre cetățenii ucraineni resping ideea organizării de alegeri în condițiile actuale, sprijinul politic pentru Zelenski arată semne clare de uzură. Datele culese la începutul lunii octombrie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev relevă că majoritatea celor intervievați nu mai doresc ca acesta să candideze din nou, marcând o creștere semnificativă față de pragul de 46% înregistrat spre sfârșitul anului 2025. Percepția publică a fost afectată de scandaluri de corupție în care au fost implicați apropiați ai săi, dar și de valul de proteste stârnit după demiterea ministrului apărării, Mihailo Fedorov. Până în prezent, șeful statului a evitat să confirme dacă va încerca să obțină un al doilea mandat.
În această conjunctură volatilă, patru personalități concentrate în cercurile politice și militare se conturează drept potențiali succesori:
1. Valeri Zalujnîi
Fostul comandant suprem al forțelor armate, trimis între timp ca ambasador la Londra, se menține în topul preferințelor electorale. Într-un sondaj recent realizat de Rating Group, Zalujnîi și Zelenski se află pe primele poziții în intențiile de vot: 23% ar opta pentru actualul președinte, în timp ce peste 20% îl preferă pe general.
La capitolul încredere, diplomatul îl surclasează pe șeful statului, cumulând 64%, față de cele 53% ale lui Zelenski. Deși nu și-a manifestat explicit intențiile politice, mandatul său de succes din primii doi ani ai invaziei rămâne un capital uriaș, după cum remarcă analista Jenny Mathers de la Universitatea Aberystwyth. Totuși, distanțarea fizică de Kiev și activitatea diplomatică i-au redus expunerea publică în ultima perioadă.
2. Kirilo Budanov
Fost șef al spionajului militar (GUR) și numit la conducerea administrației prezidențiale la începutul anului 2026, generalul Kirilo Budanov este o figură cheie a aparatului de securitate. Cunoscut pentru acțiunile îndrăznețe și statutul de țintă primară a serviciilor ruse — soția sa, Marianna, supraviețuind unei otrăviri cu metale grele în 2023 —, Budanov se bucură de o rată de încredere identică cu a lui Zelenski, de 53%.
În privința intenției de vot pentru primul tur, el întrunește 6,7% din opțiuni. Deși a ocolit întrebările directe privind ambițiile sale politice, stilul său discret și rolul crucial în planificarea militară îi conferă o influență considerabilă.
3. Mihailo Fedorov
La doar 35 de ani, Mihailo Fedorov s-a remarcat drept artizanul digitalizării și al strategiei ucrainene bazate pe drone. Instalat ca ministru al apărării în ianuarie 2026, el a fost demis după doar șase luni, ca urmare a unei dispute intense cu Zelenski și cu comandantul suprem de la acea dată, generalul Oleksandr Sîrski.
Decizia a scos oamenii în stradă, iar Fedorov a reacționat cerând organizarea de alegeri în plin conflict armat — o sfidare deschisă la adresa președintelui. În prezent, se bucură de încrederea a 38% dintre respondenți și de un scor de 7,6% în opțiunile de vot. Analiștii avertizează însă că poziționările sale vocale recente ar putea fi interpretate drept ambiții individuale în detrimentul stabilității naționale.
4. Petro Poroșenko
Fost președinte între 2014 și 2019, mandatul său a fost definit de consecințele Revoluției Maidanului, anexarea Crimeei și războiul declanșat în Donbas. După ce a pierdut zdrobitor scrutinul din 2019 în fața lui Zelenski, Poroșenko a fost vizat la finele lui 2021 de acuzații de înaltă trădare pentru pretinse legături financiare cu forțele separatiste, acuzații pe care le-a respins în instanță ca fiind motivate politic.
Relația sa cu administrația a rămas tensionată, Zelenski dispunând în februarie 2025 blocarea activelor miliardarului invocând securitatea statului. Deși Poroșenko rămâne un vector influent pro-occidental în opoziție, experții îi acordă șanse minime într-o eventuală cursă pentru recâștigarea puterii.
Deznodământul rămâne strâns legat de evoluția frontului și de conjunctura internațională. Deși Zalujnîi pare favorit prin prisma popularității, iar alți actori profită de pe urma profilului lor militar, soarta alegerilor din Ucraina va depinde în mod decisiv de momentul încheierii ostilităților și de cadrul în care scrutinul va putea fi organizat legal.
Explorează subiectele:
