Trump aruncă în aer cursa pentru conducerea ONU: SUA resping toți candidații
Procesul de desemnare a noului secretar general al ONU a intrat într-un impas major. Administrația republicană de la Washington respinge categoric toate candidaturile depuse până în prezent, conform unor surse citate de publicația Politico. La nivelul conducerii americane există convingerea fermă că niciunul dintre diplomații înscriși nu este pregătit să pună în aplicare viziunea radicală de reformare promovată de Donald Trump.
„Printre toți candidații nu există reformatorii pe care i-ar dori SUA. Iar unii dintre ei par chiar mai înclinați să continue să lucreze după vechile reguli”, a atras atenția un reprezentant al Casei Albe.
Mandatul lui António Guterres, aflat la capătul celui de-al doilea ciclu de cinci ani, expiră la finalul acestui an. Deși purtătorul de cuvânt al organizației, Stéphane Dujarric, a menționat că diplomatul portughez dorește să revină la statutul de persoană privată din luna ianuarie, o eventuală prelungire forțată a mandatului rămâne pe masă în cazul în care nu se găsește o soluție până la 31 decembrie. Cu toate acestea, Dujarric a subliniat că secretariatul general mizează pe atingerea unui consens în termen util: „Suntem pe deplin încrezători că statele membre vor decide la timp asupra noului secretar general, până pe 31 decembrie”.
O relație tensionată între Washington și forul mondial
Ostilitatea actuală vine pe fondul unei presiuni constante exercitate de Trump asupra sistemului internațional fondat în urmă cu 81 de ani. Statele Unite au tăiat drastic fondurile destinate ONU, ceea ce a generat o gaură bugetară de 4 miliarde de dolari și a obligat instituția să desființeze mii de posturi, să reducă deplasările și să comaseze departamente. Totodată, administrația americană s-a retras din agenții-cheie precum Organizația Mondială a Sănătății și a înființat Consiliul Păcii, o structură proprie menită să gestioneze reconstrucția din Fâșia Gaza.
Pentru a accepta un nou lider, Departamentul de Stat pretinde o schimbare de paradigmă. Instituția americană dorește ca viitorul secretar general să orienteze organizația strict către „scopul ei principal, menținerea păcii și securității în lume”, abandonând ceea ce numește o „ideologie absurdă, politizată și woke, care a subminat eficiența și legitimitatea instituției”. Poziția oficială este categorică: „Statele Unite vor sprijini numai un candidat care va demonstra un angajament neclintit față de reforme substanțiale”.
Intervenția dură a SUA în această procedură marchează o ruptură față de practicile diplomatice din trecut, observă Jeffrey Pyatt, fost secretar de stat adjunct pentru resurse energetice: „Asta arată că administrația Trump a înțeles că de fapt contează cine ocupă funcția de secretar general al ONU. De aceea vor pe cineva pe care îl consideră mai apropiat de viziunea și interesele lor”.
Obstacolul din Congres pentru favorita cursei
Din cei șapte diplomați înscriși în competiție, Rebeca Grinspan, fost vicepreședinte al Costa Ricăi și fost lider al Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare, a dominat clar cele cinci runde de vot informal desfășurate până acum în Consiliul de Securitate. Cu toate acestea, republicanii din Congres îi refuză susținerea, considerând-o mult prea tolerantă față de Beijing și exagerat de critică la adresa Israelului.
Un asistent din tabăra republicană a atras atenția că promovarea ei ar arunca în aer sprijinul financiar al SUA: „Dacă ajungem cu cineva de genul lui Grinspan, succes în încercarea de a convinge măcar un republican să voteze finanțarea bugetului ordinar al ONU”. Aceeași sursă din legislativ consideră insuficiente măsurile de austeritate luate până acum la New York, precizând că „pachetul de beneficii și plăți pentru angajații ONU a scăpat de sub control” și cerând la conducere un funcționar tehnocrat, puțin cunoscut și neînclinat spre discursuri ideologice, care să remedieze problemele lăsate în urmă de mandatul lui Guterres.
„O persoană care și-a petrecut întreaga carieră în interiorul sistemului nu este neapărat potrivită să-l conducă. Căutăm pe cineva care să zguduie puțin sistemul”, a comentat sub anonimat un responsabil din Departamentul de Stat.
Variante alternative și calcule geopolitice
Printre numele vehiculate de cercurile apropiate administrației Trump s-a numărat Gianni Infantino, președintele FIFA, a cărui candidatură nu este însă formalizată, acesta vizând un nou mandat la conducerea forului fotbalistic. O altă ipoteză discutată este diplomatul bulgar Nikolai Mladenov, cel care se află la conducerea Consiliului Păcii creat de Washington. Totodată, Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, este apreciat de americani, dar candidatura sa riscă un veto din partea Moscovei. Pe lista speculațiilor mai figurează Lana Nusseibeh, fostă reprezentantă a Emiratelor Arabe Unite, și Feridun Sinirlioğlu, fost ministru de externe al Turciei.
Deși regulile nescrise ale ONU ar indica faptul că șefia revine de această dată Americii Latine și au existat apeluri pentru alegerea primei femei la conducerea forului, Washingtonul respinge astfel de criterii. Departamentul de Stat a comunicat că va alege exclusiv pe baza competențelor, indiferent de regiune sau gen.
Scenariul blocajului deliberat
Fostul consilier prezidențial John Bolton, el însuși fost ambasador la ONU, consideră inedită o astfel de poziționare publică intransigentă, amintind că în 2006 Washingtonul și Beijingul au negociat discret în spatele ușilor închise numirea lui Ban Ki-moon. Bolton avertizează că administrației Trump i-ar putea conveni chiar un blocaj instituțional complet:
„Dacă ai fi cinic, ai spune: SUA le convine perfect. Nu ocupați funcția. Fără un secretar general real, aparatul birocratic al ONU, Secretariatul, nu ar avea un lider respectat la nivel de șefi de stat. Iar asta ar slăbi și mai mult ONU”, a subliniat Bolton.
Misiunea condusă de Mike Waltz la ONU nu a dorit să comenteze situația. Următorul test critic are loc pe 16 octombrie, când membrii Consiliului de Securitate vor vota folosind buletine colorate distinct pentru membrii permanenți. După cum remarcă Brett Schaefer de la American Enterprise Institute, apariția primelor voturi negative din partea marilor puteri marchează de obicei retragerea candidaților respinși și declanșează căutarea unor noi nume capabile să treacă de filtrul dreptului de veto.
Explorează subiectele:

