Cine sunt viitorii procurori șefi? Adevărurile nespuse despre propunerile făcute de ministrul Predoiu

Unul dintre cele mai importante momente, numirea procurorilor șefi, riscă să treacă pe sub radar, îngropat în divesiuni. Politicienii tac, și bine fac, dar nici alții nu vorbesc. Nu vedem o dezbatere serioasă despre calitatea propunerilor făcute de ministrul justiției, Cătălin Predoiu. Avem însă parte de mici diversiuni, atenția publică fiind abil deviată în aceste zile, culmea, pe cei care au criticat propunerile, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe G4Media.ro.

Or, întreaga atenție publică merita concentrată în acest moment pe câteva nume: Gabriela Scutea, Giorgiana Hosu, Bogdan Licu și Crin Bologa. Cine sunt acești procurori? Cu se s-au remarcat ei ca profesioniști? De ce ne interesează atât de mult orice detalii relevante despre cei propuși să conducă cele mai puternice structuri de Parchet din România?

Pe cine propune Pedoiu în funcțiile – cheie

După o procedură de selecție subiectivă, bazată pe interviu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, scoate patru nume din joben: Gabriela Scutea propusă la șefia Parchetului General, Bogdan Licu la funcția de prim adjunct al PG, Giorgiana Hosu la șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism și Crin Bologa la DNA.

Despre Gabriela Scutea, părerile în sistem sunt împărțite. Unii spun că este un bun profesionist, că știe carte, muncitor și de bună credință, dar cu probleme de comunicare. Și-a făcut o reputație de zbir în Parchetul General, unde a fost adjuncta lui Kovesi, iar unii dintre cei care o contestă se tem de fapt că vor fi puși la treabă.

Alții văd în ea direct omul SRI, un profesionist mediocru spre slab, cu poziții ceva mai curajoase doar în ultimii ani și acelea din oportunism. A fost secretarul de stat al lui Florin Iordache la ministerul justiției în guvernul Grindeanu când a fost scrisă celebra OUG 13, însă Scutea susține că a jucat atunci un rol pozitiv, promovând o serie de modificări care au făcut în cele din urmă legea inoperantă.

Cert este că secția de procurori a CSM i-a dat aviz negativ după audierile din 11 februarie. Secția s-a declarat nemulțumită de răspunsurile Gabrielei Scutea, despre care au spus că sunt formulate ”de multe ori în mod aluziv, ambiguu, ezitant și bazat pe retorică excesivă”. Mai relevant însă, CSM a respins-o pe Scutea și pentru că nu ar fi analizat retrospectiv și nu a tras concluzii dupa semnarea protocolului cu Serviciul Român de Informații, deși Curtea Constituțională l-a declarat nelegal.

Despre Georgiana Hosu, propusă la șefia DIICOT, opiniile în sistem sunt unanim negative. Personaj toxic, cu legături sulfuroase și cu soțul trimis în judecată pentru fapte de corupție, greu de imaginat cum mai poate funcționa și ca simplu procuror la DIICOT, nicidecum să conducă o structură atât de importantă de parchet.

Legăturile de afaceri ale soțului includ figuri dubioase, de foști ofițeri din servicii. Pe mama Georgianei Hosu, în vârstă de 80 de ani, o găsim acționară în firme off-shore.

Dan Hosu, soțul celei propuse să conducă DIICOT, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări.

Radio Europa Liberă a dezvăluit că Dan Hosu este bun prieten cu colonelul Cătălin Paraschiv, cel supranumit „Fantoma în alb” sau „Dirijorul” în timpul protestelor din 10 august 2018. Dan Hosu, fost polițist, ar fi depus la dosar o caractererizare pozitivă făcută de fostul comandant al brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei.

Or, dosarul 10 august a fost preluat la DIICOT de la Parchetul Militar în iunie 2019 tocmai de către Giorgiana Hosu, pe atunci procuror șef adjunct al instiției și îl instrumentează împreună cu procurorul Doru Gabriel Stoica.

Și Georgiana Hosu a primit aviz negativ de la secția de procurori a CSM. 

Bogdan Licu are o reputație proastă în sistem, văzut unanim drept procurorul mereu la dispoziția serviciilor, oportunist și lipsit de scrupule. Soţia lui Licu a fost psiholog la SRI, potrivit declaraţiilor de avere ale procurorului Licu. Nașul său este omul de afaceri Mircea Tudor, anchetat în trecut de DNA, însă dosarul a fost închis. Tudor e cunoscut pentru contractele sale cu statul, inclusiv cu SRI.

Actualul procuror general interimar a fost acuzat de jurnalista Emilia Şercan că şi-ar fi plagiat teza de doctorat. A fost deschis un dosar penal chiar la Parchetul General, dar dosarul ar fi fost închis între timp.

Sub conducerea sa interimară, procurorii Parchetului General au clasat dosarul privind casele președintelui Klaus Iohannis, deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Luju.ro.

Dosarul a fost clasat chiar în perioada selectării noilor șefi din Parchete, Bogdan Licu fiind propus de ministrul Predoiu pentru funcția de prim – adjunct la Parchetul General. Act de slugărnicie sau pură coincidență?

Cât a condus Parchetul general, Licu a suferit un eșec răsunător în cazul Sorina. 

Interimatul lui Bogdan Licu la Parchetul General expiră pe data de 27 februarie. Audierea sa la CSM ar urma să aibă loc undeva la începutul lunii martie.

Crin Bologa, propus la șefia DNA, este singurul nume care nu stârnește controverse. Nu este foarte cunoscut în sistem deoarece a activat în provincie și este puțin cunoscut la centru. Vine din poziția de adjunct la parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. Șe știe doar că a plecat din DNA prin 2008 în urma unor neînțelegeri cu fostul șef al DNA de atunci, Daniel Morar.

A primit aviz pozitiv din partea secției de procurori a CSM. Neclar însă cât curaj, câtă autonomie reală și câtă autoritate profesională are în rândul procurorilor DNA.

Criticii propunerilor, amenințați instituțional și atacați în presă

În mod absurd, în loc să avem o dezbatere despre calitatea propunerilor de mai sus, discuția a fost abil mutată tocmai pe cei câțiva critici ai propunerilor.

Mai grav, așa cum am scris deja, doi procurori din secția de procurori a CSM au fost chemați ca martori la Secția Specială în două dosare mai vechi redeschise fix acum, la scurt timp după ce au dat aviz negativ în cazurile Scutea și Hosu.

Secția de procurori din CSM a reacționat fără precedent, calificând citarea celor doi drept ”un factor de presiune şi de decredibilizate instituțională” și amenință că ”va sesiza Comisia Europeană”.

Mai mult, în presă începe o campanie furibundă împotriva celor care au criticat propunerilor. Ziarul Gândul, condus de Radu Budeanu, el însuși anchetat de DNA, derulează de câteva zile o campanie de linșaj a procurorilor și jurnaliștilor care au criticat public propunerile ministrului Predoiu.

Campania este preluată de Antena 3 și promovată de Newsweek.ro. În mod ciudat, nici ziarul lui Budeanu, nici Gâdea, nici PSD nu sufla o vorbă despre calitatea propunerilor la șefia marilor parchete, ci pun tot scandalul pe seama unor pretinse răfuieli între magistrați și își concentrează tirul pe criticii propunerilor.

Jurnalista Ioana Ene Dogioiu de la Ziare.com, mare susținătoare a ministrului Predoiu, vorbește în premieră aproape pe limba lui Gâdea și Budeanu, combate în apărarea propunerilor cu agumente similare.

Precedentele lui Predoiu

Pe scurt, din cele patru nume importante propuse de ministrul Predoiu, cel puțin două sunt inacceptabile, chiar scandaloase. Ce mesaj transmite ministrul justiției în sistem? Că profesioniștii n-au ce căuta la vârful parchetelor?

Cum crede că va scăpa România de Mecanismul de Cooperare și Verificare? De notat că în ziua în care CSM a dat aviz negativ celor două propuneri, experții europeni din cadrul MCV se aflau la București în misiunea de evaluare.

N-ar fi prima dată când actualul ministru al justiției se arată dispus la mari compomisuri.

În 2008, pe când era ministru al justiției în cabinetul Tăriceanu, Cătălin Predoiu a refuzat să -l propună pe Daniel Morar la șefia DNA și a propus un anonim din sistem, pe Monica Șerbănoiu. Guvernul Tăriceanu ridicase valul anti-DNA și se afla în conflict cu președintele Traian Băsescu, care pe atunci era un susținător al luptei anti-corupție.

  • Versiunea lui Predoiu despre refuzul de a-l mai propune pe Daniel Morar la încă un mandat o găsiți aici

Episodul de acum 12 ani spune însă multe despre versatilitatea și maleabilitata ministrului justiției, Cătălin Predoiu.

Dar și mai relevante sunt ultimele sale gesturi, prin care a demonstrat că dorește să păstreze pârghii de control asupra justiției. În primul rând, nu s-a grăbit să desființeze Secția Specială prin ordonanță de urgență, ci a pus în dezbatere publică un proiect de lege. Urmarea?

Secția Specială face ce știe să facă: îi hărțuiește fix pe cei care se opun dorinței Puterii, așa cum a făcut și pe vremea PSD cu Laura Codruța Kovesi și alți procurori DNA.

Apoi, în proiectul de lege privind desființarea Secției Speciale a propus modificări la legile justiției considerate inacceptabile de magistrați.

Astfel, punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror ar urma să se facă cu autorizarea prealabilă a procurorului general. Altfel spus, ministerul justiției pune în mâna unui singur om puterea de a decide dacă un magistrat poate fi anchetat sau nu.

Această modificare nu oferă suficiente garanții de independență și poate funcționa ca o pârghie de control.

În plus, magistrații nu vor putea fi trimiși în judecată fără aviz de la CSM, altfel spus le-a oferit superimunitate.

Cum funcționează procurorii

Procurorii șefi au o putere teribilă într-un stat. Din acest motiv politicienii, oamenii de afaceri puternici, serviciile au dorit mereu să-i controleze, să-i ghidoneze sau să-și pună oameni de încredere pe cât posibil pentru a-și proteja ecosistemul, rețelele, influența. Procurorii obișnuiți funcționează în sistem ierhic, se uită mereu în sus.

Dacă șeful e curajos, integru, bun profesionist, dacă se bate pentru independența instituției, dacă o apără de presiunile și atacurile din exterior, atunci procurorii fac anchete, rechizitorii, trimit în judecată. Pe scurt lucrează.

Dacă șeful e slab, vulnerabil și manipulabil, în cârdășie cu politicienii, cu lumea afacerilor sau la dispoziția serviciilor și execută saltul înainte doar la ordin, atunci procurorii de bună credință stau cuminți în banca lor, stivuiesc dosarele în fișete și așteaptă vremuri mai bune. Adică dorm pe bani frumoși. Știu că a venit vremea lichelelor și oportuniștilor, oricând gata să facă treburile murdare.

Au văzut prea des în ultimii ani cum sunt hărțuiți tocmai cei care își fac treaba. Prin urmare, dacă nu simt susținere puternică de sus nu vor face pe eroii. Asta ca să înțelegeți puțin mentalitatea unui procuror și importanța calității unui procuror șef.

Dacă șeful mai este și slab profesionist, iar subordonații nu-l respectă, activitatea lâncezește. Timpul trece, leafa merge. Dar efectele pentru societate sunt catastrofale: corupția înflorește, criminalitatea crește, încrederea publicului în justiție se prăbușește. Mai grav, democrația însăși are de suferit, distorsiunile sunt atât de mari încât sistemul devine nefuncțional.

Fără perspectivă și încredere în viitor, oamenii își iau lumea în cap, țara se golește de tot ce are mai bun în ea. Cam atât despre importanța acestor funcții în echilibrul de putere dintr-un stat.

Scurt apel către președintele Iohannis

Pe masa președintelui Klaus Iohannis au ajuns deja trei propuneri, din care două cu aviz negativ: Gabriela Scutea, Georgiana Hosu și Crin Bologa.

Declarat susținător al justiției, al luptei împotriva corupției și conștient de impactul acestor numiri asupra funcționării justiției în ansamblu, președintele Iohannis va trebui să ia o decizie rapid pentru a nu mai prelungi starea de provizorat din parchete.

Cele trei mari structuri, Parchetul General, DIICOT și DNA funcționează pe avarii, cu interimari, fără șefi cu mandat plin. La parchetul general intermimatul lui Bogdan Licu expiră pe 27 februarie, la DNA a expirat deja pe 15 februarie, iar DIICOT stă fără șef plin de un an.

Nu e de mirare că procurorii își desfășoară activitatea la minima rezistență, că marile dosare bat pasul pe loc și că rareori sunt deschise altele noi.

Din punctul meu de vedere, protecția mediatică a propunerilor făcute de ministrul Predoiu și devierea atenției pe criticii propunerilor au ca scop încurajarea președintelui Iohannis să accepte câteva nume pe placul borfașilor, care le-ar garanta multora liniștea visată.

Cel puțin două ar trebui respinse ferm, dacă președintele Iohannis dorește cu adevărat să susțină o justiție puternică, independentă, o democrație cu instituții puternice și să relanseze lupta anti-corupție. Apoi, încrederea cetățenilor în justiție ar primi o lovitură puternică.

Orice formă de control asupra marilor parchete, din zona poliltică, a oamenilor de afaceri cu bani și infuență sau dinspre servicii este profund nocivă pentru funcționarea lor.

Acestea sunt adevărurile nespuse despre numirea șefilor de parchete, episodul 2020. Restul e diversiune


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Informație / Presiuni enorme asupra lui Ciolacu pentru dărâmarea Guvernului Orban! Miza? Ponta-premier!

2 Document / Ăștia ar trebui condamnați pe viață! / Peste 426 de milioane de euro, valoarea prejudiciilor din dosare…

3 VIDEO Utilajele cumpărate de ROMARM din China pentru fabricarea măștilor s-au stricat! Statul român n-a vândut…

4 O mare porcărie! Procurorul general Gabriela Scutea a dat vot nul la votul pentru desființarea Secției Specia…

5 VIDEO Prostituatele românce din Italia au ieșit la muncă cu termoscanere, mască și dezinfectant

recomandări

Te ia DNA: BĂDULESCU ALINA

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Dacă vrei Jurassic Park în viața reală, mută-te în Australia