Anunțul venit de la Palatul Victoria, potrivit căruia România trebuie să fie pregătită pentru o recesiune în orice moment a tras unele semnale de alarmă. Măsurile luate de Guvernul Bolojan rămân însă criticate de membri partidelor, iar avertismentul ministrului Alexandru Nazare împarte mai mult opiniile.

Guvernul Bolojan pregătește al doilea pachet de măsuri FOTO Inquam / Octav Ganea

„Trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune și să anticipăm acest lucru”, este avertismentul lansat de actualul ministru liberal al Economiei, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă la Guvern.

Afirmația nu i-a speriat pe colegii de guvernare și nici pe cei din Opoziție. Dimpotrivă, curg acuzații pe diferite măsuri că nu sunt potrivite într-un astfel de moment. „Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, trebuie să mizăm tot pe investiţii. Investiţiile în infrastructura mare, dar şi cele din Programul Anghel Saligny trebuie să continue, pentru a crea efecte de multiplicare şi a mări potenţialul economiei româneşti”, scrie fostul premier Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

La rândul lui, fostul ministru social-democrat al Finanțelor, Adrian Câciu, spune că situația actuală „ar fi putut fi evitată, prin acceptarea acelei impozitări progresive, care nu avea efect pe economie. Dar nu s-a dorit, s-a vrut creșterea TVA”: „Am anunțat că va fi o contracție a consumului și încă nu o resimțim foarte puternic, o vom resimți din septembrie încolo. Având în vedere că deja ai cauzat un impuls recesionist, ca să contracarezi trebuie să stimulezi economia. Dacă Guvernul înțelege că trebuie să ia măsuri pentru a crește cererea agregată și asta înseamnă inclusiv să stimulezi investițiile, bine, dacă nu, noi asta discutăm cu Guvernul Bolojan, să înțeleagă că nu e vorba numai de deficit, este vorba de ce faci mâine pe țară. Deficitul se poate repara și în timp”, susține Câciu.

În vederea obligației de scădere a deficitului, fostul ministru Adrian Câciu punctează că „negocierea Comisia Europeană poate să ne ducă la un deficit mai mare decât cel angajat anul trecut. Pentru că, practic, acel deficit de anul trecut ne-a spus că vom ajunge la șapte. Pleca de la o ipoteză că noi vom închide anul trecut la 7,9. Noi am închis la 9,3. Comisia Europeană știe lucrul ăsta și totul se negociază”.

„Au început prin creșteri de taxe și acum presiunea asupra statului român e mult mai mică” - Claudiu Năsui (USR)

Din USR, fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui punctează că problema principală „este că au început prin creșteri de taxe și acum presiunea asupra statului român e mult mai mică. Taxele au crescut, deficitul îl mai țin în control, nu știu dacă o să-l scadă până la urmă, da? Deci și pe primari presiunea să accepte este mai mică acum”.

Pe de altă parte, din PNL, Florin Roman, este de părere că există o problemă de comunicare în Guvernul Bolojan. „Cred că, în primul rând, ar fi fost nevoie de un dialog mult mai consistent. Pentru că, vă dau un singur exemplu: am văzut că s-a plecat inițial pe reducerea 20% din total număr de angajați pe administrația publică locală. După ce s-au întâlnit cu reprezentanții asociațiilor de primari, secretari, generali și așa mai departe, au luat decizia corectă și anume reducerea numărului de posturi și nu reducerea numărului de angajați, pentru că e o diferență între cele două. Și ăsta e doar un exemplu că, dacă discuți, asculți și alte păreri, vezi, de fapt, cum stau lucrurile în realitate și ajungi la soluții care sunt acceptate, sigur cu greutate, dar sunt acceptate”, explică liberalul.

Parlamentarul mai subliniază că modificarea modului de taxare a multinaționalelor a fost inițial respinsă de liderii Executivului la primul pachet de măsuri fiscale, după ce a propus-o într-un amendament în aceeași formă în care este prezentată astăzi.

Este România în direcția potrivită?

Fostul ministru al USR punctează că situația putea fi evitată, însă astăzi, în continuare, România merge tot în „direcția greșită”, fiind chiar pe un drum „agravat”:

„Practic avem o creștere 0 și în condițiile astea Guvernul vine și mai dă în continuare lovituri tot mediului privat și tot antreprenorilor. Auzeam și noile măsuri pe care vrea să le facă Ministerul Finațelor, domnul Nazare, zicând că facem reforma firmelor. În campanie a fost vorba de reforma firmelor de stat, companiilor de stat. (...) Mergem în total în direcția greșită. Adică în loc, statul să mai dea o gură de oxigen economiei, să lase mai mulți bani în piață ca să supraviețuiască firmele, să producă valoare și apoi să plătească taxe din valoarea aceea, să nu se mai finanțeze statul din datorie, ci din taxele pe care le ia pe o economie care merge din ce în ce mai bine, ei sunt invers. Luăm cât putem, punem straturi suplimentare de birocrație și asta este doar ultima știre. Mai au și pe asta, că nu mai ai voie să vinzi firme care au datorii la stat”, arată Roman.

Măsurile luate acum sunt un „copy-paste” al celor din 2007-2009, mai spune fostul ministru: „Cred că sunt aceiași oameni din ANAF care au sfătuit și atunci și sfătuiesc și acum. Numai birocrație suplimentară fără absolut niciun rezultat. Că nu a existat niciun rezultat din birocrație”.

Situația mai poate fi încă salvată, spune social-democratul Adrian Câciu, însă măsurile sunt altele: „Din punctul meu de vedere, putem încă să o evităm. Dacă ne trezim, suntem în ceasul al 12-lea. Domnul Bolojan, dacă nu știe economie, suntem dispuși să-l ajutăm să înțeleagă. (...) Măsurile trebuie să fie de stimulare a cererii agregate. (...) Asta înseamnă să stimulezi consumul. Asta înseamnă să dai venituri oamenilor, să dai cashflow companiilor ca să poată să-și valorifice oferta. Deci sunt elemente de stimulare”.

Problema investițiilor din Anghel Saligny

În privința opririi proiectelor din Anghel Saligny, din PSD este punctată în primul rând oprirea șantierelor. Ministrul UDMR Cseke Atilla subliniază că şantierele finanţate prin PNRR care sunt deja deschise vor continua să primească fonduri, însă proiectele fără contracte şi ordine de începere nu vor mai fi lansate.

„Nu se opreşte PNRR-ul, nu se opresc investiţiile care sunt în derulare, nu se opresc şantierele finanţate din PNRR. Nu se mai pornesc investiţiile care nu au pornit până acum”, precizează Cseke Attila.

„Recesiune e cu totul altceva. Probabil au date mai precise” – Florin Roman (PNL)

Critici vin și din AUR. Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, acuză măsurile pentru multinaționale încurajează firmele să ascundă o parte din profit prin mecanisme de optimizare fiscală. „Ce zice ministrul finanțelor? Că vrea să înlocuiască impozitul de minim 1% pe cifra de afaceri a companiilor multinaționale cu un alt tip de impozit: 16% pentru optimizarea fiscală de peste 3% din cifra de afaceri. De unde vine acel prag de 3% nu ne spune nimeni”, scrie Petrișor Peiu într-o postare pe Facebook.

Referitor la avertismentul venit de la Palatul Victoria, liberalul Florin Roman punctează totuși că definiția aceasteia este departe de momentul în care suntem acum: „Recesiune, din punctul de vedere, al definiției, înseamnă cu totul altceva. Eu, din câte știu, avem anunțată o creștere economică de 0,1% atâta cât e. Și când vom avea trimestre succesive de scădere atunci discutăm tehnic de treaba asta. Până atunci, mie mi se pare că noi ne jucăm cu cuvintele. Probabil dânșii au date mai precise”.

Principalele prevederi din pachetul 2 de măsuri fiscale

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri principalele măsuri fiscale care vor fi aplicate în perioada următoare, printre care înlocuirea impozitului de 0,5% pe cifra de afaceri a multinaționalelor cu impozitul pe profitul externalizat, impunerea unei taxe de 25 de lei pe fiecare colet venit din spațiul extracomunitar în România, dacă acesta are o valoare mai mică de 150 de euro; obligativitatea firmelor de a avea cont bancar, dat fiind că aproape 700.000 de firme cu datorii uriașe la stat nu au nici card, nici cont bancar; impunerea unui capital social de 8.000 de lei la înființarea unui SRL și alte câteva măsuri pentru eficientizarea ANAF, menite să îmbunătățească colectarea și verificările fiscale.

În proiectul pus în dezbatere publică joi, este prevăzut în mod expres, că obligativitatea majorării capitalului social de 40 de ori, de la 200 lei în prezent, la 8.000 de lei, se referă și la actualele SRL, acestea având la dispoziție o perioadă tranzitorie de 2 ani, iar în cazul în care nu se supun vor fi dizolvate.

Economiștii și analiștii, consultanții, contabilii și avocații consultați de „Adevărul” au criticat rând pe rând cea mai marte a acestor măsuri, arătând că „România se află într-o situație mult mai dificilă din punct de vedere economic decât la precedenta criză din 2009, iar măsurile de austeritate impuse de guvernanți în pachetul 2 de măsuri fiscale sunt departe să rezolve problema atât timp cât statul continuă să cheltuie mai mult decât își permite”