„Saune pentru prima linie”? De ce oare, în condițiile în care Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă? Întrebarea și-o pune jurnalista BBC Katya Adler într-un reportaj realizat în posibil viitoarele ținte ale Rusiei lui Putin.

Și totuși, ucrainenii sunt cei care au cerut saune mobile, spune regizorul estonian Ilmar Raag în articolul publicat pe site-ul BBC cu titlul „Cine urmează? Riscului de a trăi alături de Putin”.

Raag își ocupă acum o parte din timp făcând rost de saune mobile pentru soldații ucraineni. Acestea sunt dotate cu dușuri și mașini de spălat. Și sunt camuflate, pentru a nu fi luate în vizor de ruși.

Dacă vrei să comanzi o saună, este firesc să te adresezi unui estonian. Cultura saunei face parte din ADN-ul Estoniei. Este vorba atât despre igienă, cât și despre menținerea moralului, mai ales în nopțile reci de iarnă, remarcă jurnalista britanică.

Soldații estonieni călătoresc rar fără o saună mobilă. Este o tradiție militară care a început în urmă cu aproape 100 de ani, în timpul luptei împotriva bolșevicilor.

Raag spune că unii soldați ucraineni nu reușesc să-și scoată bocancii sau să se spele cu săptămânile, ceea ce explică de ce un comandant aflat în prima linie la Bahmut i-a spus pe Facetime că saunele pe care i le-a trimis sunt ca un dar venit din cer.

Balticii, printre cele mai sensibile popoare la cauza ucraineană

Ocupați timp de decenii de Uniunea Sovietică, estonienii, letonienii și lituanienii spun că înțeleg foarte bine durerea ucrainenilor. Le-au sărit în ajutor chiar în primele zile de la declanșarea invaziei, oferind uneori mai mult decât le permitea buzunarul.

Lituanianul Gediminas Ivanauskas, campion național la drifting, a condus chiar și pe câmpurile noroioase din Ucraina pentru a ajuta la evacuarea civililor. Ochii i se umplu de lacrimi când povestește despre suferința văzută acolo. Dornic să ajute și frustrat de ritmul adesea lent sosirii ajutoarelor internaționale, campionul lituanian strânge vehicule pe care le echipează și le blindează într-un mic garaj închiriat pentru a le trimite în Ucraina ca ambulanțe cu tracțiune integrală.

Dar Mindaugas Lietuvninkas, un lunetist care s-a înrolat ca voluntar în Brigada Internațională a Ucrainei, are alte motivații pentru a lupta împotriva invaziei ruse. Mândru de țara sa, el spune că și-o protejează luptând alături de soldații ucraineni. „Trebuie să oprim (Rusia, n. red.) acum. În Ucraina”, afirmă lunetistul în timp ce își face bagajele pentru o nouă plecare în prima linie. Lietuvninkas crede că țările baltice ar putea fi următoarea țintă a lui Vladimir Putin dacă armata rusă va reuși în cele din urmă să cucerească Kievul.

Lituania este unul dintre numeroșii vecini ai Rusiei din alianța militară occidentală NATO. Toți acești membri din Est au avertizat timp de mulți ani despre planurile expansioniste ale Kremlinului și intențiile lui Putin de a destabiliza și slăbi Occidentul. Au fost tratați ca fiind paranoici de aliații din Vest, până de curând.

Războiul pornit de Putin împotriva Ucrainei a oferit NATO o nouă dimensiunea, cu o prezență mai sporită în Est și cu alți doi membri, chiar din pragul Rusiei.

Noua gafă geopolitică a lui Putin

Finlanda, care are o graniță terestră de 1.300 kilometri cu Rusia, a evitat să se alăture NATO de teama să nu stârnească „ursul uriaș” de alături. Dar finlandezii s-au răzgândit când au văzut trupele rusești mărșăluind în Ucraina suverană. Este o schimbare seismică pentru țara nordică, care a solicitat, împreună cu puterea baltică Suedia, să se alăture NATO. Acesta a fost un autogol imens pentru Putin.

Finlandezii au devenit brusc interesați să se antreneze în manevrarea armelor, în condițiile în care simt că umbra Rusiei devine tot mai amenințătoare.

Războiul a afectat turismul finlandez, dar proprietarul unei stațiuni de schi nu-i regretă pe turiștii ruși, ci vrea să se împotrivească lui Putin. Vizibil mișcat atunci când discută despre Ucraina, el insistă că niciunul dintre noi nu își poate permite să devină dezinteresat pe măsură ce vărsarea de sânge se prelungește.

„Nici nu mă pot gândi la finalul jocului dacă Rusia va câștiga și Putin își va crește puterea. Cine ar urma? Finlanda, Polonia, Estonia, Lituania? Nu se va opri în Ucraina. Dar toate acestea trebuie să se oprească în Ucraina”, spune antreprenorul finlandez.

Importanța respingerii Rusiei din Ucraina

Liderul de la Kremlin nu duce doar un război convențional. Atacurile cibernetice sau campaniile de dezinformare împotriva Occidentului fac parte din arsenalul său. Dar lansarea unui agresiuni militare directe împotriva unui stat membru NATO ar fi un pariu uriaș pentru el.

Daugavpils, al doilea oraș ca mărime din Letonia, este situat la doar 25 de kilometri de belarus și 120 de kilometri de Rusia. Opt din zece locuitori vorbesc acasă rusă, nu letonă. Majoritatea au studiat în școli cu predare în rusă și s-au informat în mod tradiționat de la posturi de televiziune și radio din Rusia care sunt controlate strict de Kremlin.

Spre deosebire de celelalte orașe din Letonia, steagurile ucrainene lipsesc în Daugavpils. Deși minoritarii ruși din Letonia nu sunt cu toții pro-Putin, totuși nu vor să discute despre război, constată jurnalista BBC.

Letonia este îngrijorată că Vladimir Putin ar putea încerca să lanseze un atac împotriva sa pretinzând că-i „salvează” pe etnicii ruși, exact cum a procedat, printre altele, în Ucraina.

Din sudul Poloniei până în nordul Norvegiei, oamenii iau personal războiul din Ucraina, iar viitorul nu este clar deloc. Atât de multe vor depinde aici de felul în care se va încheia războiul din Ucraina. După invazia lui Putin, ce tip de relație am putea sau ar trebui să avem cu Rusia? Aceste întrebări nu sunt doar pentru membrii NATO vecini cu Rusia, ci pentru întreaga Europă, conchide jurnalista Katya Adler.