Premierul Marcel Ciolacu crede că președintele Klaus Iohannis are șanse și argumente puternice pentru a fi ales noul secretar general al NATO, subliniind că premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, are deja vot negativ din partea Ungariei. Prim-ministrul a spus că se mândrește cu orice român care reușește să obțină o funcție importantă în lume.

Ciolacu crede că Klaus Iohannis are șanse pentru a fi ales noul secretar general al NATO Foto Arhivă

„Președintele României are niște argumente puternice (pentru a fi ales secretarul general al NATO n.r.). Estul Europei trebuie să fie reprezentat în structurile și europene și în structurile Nord-Atlantice. Categoric”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul unui interviu la DC News .

Întrebat dacă datorită candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia NATO, coaliția de guvernare a decis mutarea datei alegerilor prezidențiale din noiembrie în septembrie, ținând cont și de faptul că mandatul actualului secretar general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, se încheie în luna octombrie, premierul Marcel Ciolacu a negat această ipoteză. „Nu. Am căutat un calendar care să nu afecteze sub nici o formă activitatea guvernului și direcția României”, a adăugat prim-ministrul.

Liderul PSD Marcel Ciolacu crede că șeful statului are șanse pentru a fi ales noul secretar general al NATO, subliniind că premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte are deja vot negativ din partea Ungariei.

„Are șanse. Cea mai mare șansă a domnului președinte este că împotriva președintelui României nu este nimeni cu un vot negativ. Nu există un lider decident care să spună: Nu Klaus Iohannis. În ceea ce-l privește pe dl. Rutte am văzut că deja există, Ungaria, unul dintre statele care a spus că nu este de acord”, a subliniat premierul, adăugând că: „E mândru de orice român care ajunge într-o poziție importantă în lume”.

Luna trecută, guvernul ungar a anunţat că nu-l susţine pe Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO, afirmând că nu poate sprijini o persoană „care a dorit punerea Ungariei în genunchi”, cu referire la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa care continuă şi astăzi între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi prin care premierul ungar Viktor Orban afirmă că doreşte să interzică acţiunile de promovare a homosexualităţii în şcoli, lege pe care Comisia Europeană şi politicieni vest-europeni o consideră discriminatorie faţă de persoanele LGBT.

Similar Ungariei, și Bulgaria a anunţat deja că nu este de acord cu olandezul Rutte în fruntea NATO. Acestora li s-ar putea adăuga Turcia. Iar premierul Sloveniei , Robert Golob, a susținut recent că analizează ambele candidaturi la şefia NATO, deși inițial Ljubljana anunțase că îl susține pe premierul olandez.

Pe de altă parte, olandezul Mark Rutte are deja sprijinul SUA, Marii Britanii şi Germaniei. Într-un briefing de presă la Bruxelles, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a reiterat marţi, că Washingtonul îl susţine pe deplin pe actualul premier olandez Mark Rutte pentru șefia Alianţei Nord-Atlantice, menționând că apreciază candidatura lui Klaus Iohannis, pe care l-a calificat drept un „prieten” și căruia i-a urat „toate cele bune”. Tot marți, Estonia şi Lituania și-au anunţat susţinerea faţă de candidatura premierului olandez.

Noul șef al Alianței este decis prin consens, deci trebuie să fie dat acceptul tuturor celor 32 de state, preferabil până la Summitul NATO din iulie, de la Washington.