Directorii generali din România trebuie să găsească modalităţile de a-şi ţine în echilibru companiile, de la remodelarea portofoliilor, la redefinirea întregului ecosistem al organizaţiei lor, sub presiunea pandemiei şi a tensiunilor economice generate de criza din Europa, reiese din ediţia 2022 a studiului EY CEO Imperative Series - EY CEO Outlook Survey, publicată luni de EY România.

Conform sursei citate, elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii care să optimizeze valoarea pentru toate părţile interesate nu a fost niciodată mai dificilă.

Totodată, riscurile exogene, precum tensiunile geopolitice, au fost principalele preocupări ale directorilor generali din marile companii din România (20%), încă de dinainte de războiul din Ucraina.

"Un procent de 90% dintre liderii intervievaţi spun că tensiunile geopolitice îi determină să ajusteze investiţiile strategice. Presiunile resimţite de executivii locali îi pun în opoziţie cu tendinţele globale - care au manifestat intenţia de ajustare a investiţiilor lor strategice doar în proporţie de 55%", susţin autorii studiului.

Mai mult, 59% dintre respondenţii locali spun că au amânat o investiţie transfrontalieră planificată până la clarificări suplimentare, 22% că au oprit o investiţie transfrontalieră planificată în ultimele 12 luni, în timp ce 19%, dimpotrivă, declară că au accelerat investiţiile transfrontaliere.

Investiţiile din Marea Britanie sunt cele care au fost cel mai mult afectate de provocările geopolitice, conform răspunsurilor a 29% dintre respondenţi la nivel local şi a 22% la nivel global.

Directorii generali vor trebui să privească riscul într-un mod diferit şi să fie pregătiţi să accepte şi să gestioneze niveluri mai înalte decât ar fi fost confortabil în trecut.

"Companiile îşi resetează sistemele de identificare a riscurilor pentru a lua în calcul noile realităţi. Liderii organizaţiilor analizează impactul acestor probleme interconectate şi construiesc, pas cu pas, o strategie flexibilă şi cu o capacitate crescută de adaptare pentru un viitor care se arată mai dinamic, în care agilitatea, rezilienţa şi asumarea de riscuri sporite vor fi esenţiale pentru a valorifica noi oportunităţi", explică Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Cum evenimentele din ultimii doi ani au demonstrat modul în care securitatea aprovizionării poate reprezenta un avantaj competitiv, liderii locali îşi reconfigurează lanţurile de aprovizionare, pentru a reduce costurile şi pentru a minimiza incertitudinea.

Astfel, 46% dintre executivii locali spun că şi-au ajustat lanţurile de aprovizionare pentru a gestiona riscurile geopolitice, 32% au crescut numărul de furnizori, pentru a creşte rezilienţa, 16% şi-au ajustat lanţurile de aprovizionare, pentru a reduce costurile logistice şi incertitudinea, în timp ce 5% au redus numărul de furnizori, pentru a îmbunătăţi relaţiile critice de aprovizionare.

Potrivit studiului, aceste rezultate au fost înregistrate înainte de debutul conflictului de la graniţa ţării noastre, ceea ce implică posibilitatea unor noi ajustări planificate sau deja demarate.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (54%) vor acorda prioritate investiţiilor în afacerile existente şi transformării digitale, potrivit companiilor intervievate din România. Cu toate acestea, planurile de investiţii ale liderilor locali ar putea fi date peste cap din cauza riscurilor externe la adresa afacerilor lor.

Cei mai mulţi dintre executivii intervievaţi par îngrijoraţi de creşterea preţurilor şi identifică tensiunile comerciale şi sancţiunile (20%), impactul schimbărilor climatice (19%) şi gestionarea cererilor contradictorii din partea diferitelor grupuri de părţi interesate (17%) ca fiind riscurile critice pentru creşterea viitoare a afacerilor lor.

Pandemia a fost un semnal de alarmă pentru mulţi dintre respondenţi, iar imperativul transformării este acum mai clar ca niciodată. Mulţi dintre lideri îşi reconfigurează în mod activ companiile, pentru a fi reziliente, iar fuziunile şi achiziţiile sunt încă pe agenda consiliilor de administraţie.

Conform cercetării, 42% dintre liderii de companii din România au declarat că urmăresc realizarea unor fuziuni şi achiziţii în următoarele 12 luni, faţă de 59% la nivel global.

Totodată, 85% dintre respondenţii locali au declarat că au luat decizia de a anula o achiziţie în ultimul an din cauza pandemiei, comparativ cu 44% din respondenţi la nivel global. În acelaşi timp, 40% dintre respondenţii din România consideră că ratingurile factorilor de mediu, sociali şi de guvernanţă (ESG) sunt importante pentru atragerea investitorilor, iar fuziunile şi achiziţiile reprezintă o cale esenţială pentru creşterea scorurilor ESG.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Reţeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

EY are peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

Între noiembrie şi decembrie 2021, Thought Leadership Consulting a chestionat, în numele organizaţiei globale EY, un panel de peste 2.000 de directori generali din 53 de ţări şi din 14 sectoare.

Respondenţii au reprezentat următoarele sectoare: servicii financiare, telecomunicaţii, produse de consum şi comerţ cu amănuntul, tehnologie, media şi divertisment, ştiinţele vieţii, furnizori de servicii spitaliceşti şi de îngrijire a sănătăţii, industria auto şi transporturi, petrol şi gaze, energie şi utilităţi, minerit şi metale, producţie avansată şi imobiliare, ospitalitate şi construcţii.

În România, au fost intervievate 30 de companii, cu venituri globale anuale după cum urmează: mai puţin de 250 milioane dolari - 500 milioane dolari (57%) şi mai mult de 500 milioane dolari (43%).

Efectivele globale ale companiilor chestionate în România au fost următoarele: mai puţin de 1.000 de angajaţi (3%), 1.000 - 5.000 (87%), mai mult de 5.000 (10%). AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii