Citiți ASTA!

Citiți ASTA!

”Comerțul cu cherestea este o afacere profitabilă care pune în pericol pădurile. În acest moment lucrurile se desfășoară netransparent și există o complicitate între instituții, persoane interesate, indivizi corupți, investitori străini și firmele de cherestea care nu aleargă decât după profit. Acest sistem ar putea fi numit ”sistemul lui Dracula”.”, se arată în raportul ”Personal Impressions of a Forest Excursion to Romania. Between virgin forest wilderness, rural idyll and forest destruction”, realizat de profesorul Hans D. Knapp și pus, în premieră, la dispoziția cititorilor România Curată de Agent Green.

”Nominalizarea în Patrimoniul Mondial UNESCO a pădurilor virgine de fag ar fi o farsă, dacă pădurile virgine și cele seculare din afara ariilor nominalizate ar fi distruse de tăierile la ras, curent care domină gestiunea pădurilor comerciale din acest moment.”, se mai arată în concluziile raportului în care se mai subliniază că ”pădurile virgine și seculare rămase în Carpații românești sunt prea valoroase pentru a fi transformate în cherestea sau peleți”.

Autorul raportului, Hans D. Knapp, este inițiatorul includerii pădurilor seculare de fag din România pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. El a făcut o vizită la noi în țară, împreună cu o delegație de cercetători în perioada 16-23 mai 2016, când a vizitat Pădurea Șinca, Parcul Național Piatra Craiului, Pădurea Viscri, Valea Arpașului în Munții Făgăraș, Munții Șureanu, Munții Cindrel, Valea Sadu, Valea Oltului și Parcul Național Cozia.

***

Concluzii

1. Suprafața de pădure din România a fost redusă în ultimele două secole și a ajuns la 26,7% din teritoriul țării. Pădurile rămase sunt, în principal, schimbate din punct de vedere structural și al compoziției, prin transformarea în pășuni sau plantații etc.

2. În ciuda acestor schimbări, în România a rămas o suprafață importantă, bine conservată în zone îndepărtate din Munții Carpați, ce constituie principala regiune forestieră în zilele noastre.

3. Drumurile forestiere sunt o condiție de bază pentru tăierile de lemn din pădurile seculare. Construcția drumurilor forestiere a însemnat începutul sfârșitului pentru pădurile virgine.

4. Multe din pădurile rămase virgine nu au statut de rezervație naturală protejată. De asemenea, chiar și în ariile protejate, cum ar fi Parcului Național Piatra Craiului, pădurile seculare au fost distruse de tăierile legale și ilegale. Apartenența la rețeaua ”Natura 2000” nu are efect de protecție, este o farsă.

5. Intervențiile, atât cele legale cât și ilegale, au aceleași consecințe: pădurile seculare sunt afectate negativ pentru multe decenii, iar pădurile virgine sunt distruse pentru totdeauna.

6. După cum au explicat silvicultorii, legile și regulamentele din domeniu, cum ar fi planurile de management, presupun tăierile unor copaci mai bătrâni de 120 de ani din păduri de fag, stejar sau molid. În consecință toți copacii bătrâni s-ar fi pierdut prin utilizarea regulată și legală a pădurii.

7. De la intrarea României în UE în 2007 și deschiderea economiei naționale către piața globală presiunea asupra pădurilor a crescut dramatic. Comerțul cu cherestea este o afacere profitabilă care pune în pericol pădurile. În acest moment lucrurile se desfășoară netransparent și există o complicitate între instituții, persoane interesate, indivizi corupți, investitori străini și firmele de cherestea care nu aleargă decât după profit. Acest sistem ar putea fi numit ”sistemul lui Dracula”.

8. Tăierile din pădurile de conifere sunt adesea legale și justificate prin ceea ce se cheamă ”tăieri de igienizare” sau măsuri de protecție împotriva infestării cu insecte.

9. Managementul practicat în acest moment distruge structura pădurilor, elimină zestrea de pădure seculară și cauzează daune ecosistemului din pădure (în ceea ce privește apa, protecția solului)

10. Gestionarea pădurilor comerciale în baza criteriilor ecologice (spre exemplu cele stabilite de Forest Europe sau Vizunea Greenpeace pentru pădurile României) cer măsuri de rezolvare din partea proprietarilor și ale organelor de stat responsabile. Trebuie susținute de ONG și de societatea civilă.

11. Nominalizarea a 8 clustere cu suprafața totală de aproape 24.000 de hectare, înconjurate de 64.454 de hectare din așa-numita Zonă Buffer reprezintă o contribuție reală a României în vederea extinderii pădurilor de fag pe lista UNESCO World Heritage. Aceasta confirmă valoarea remarcabilă a Carpaților românești pentru protecția pădurilor temperate de foioase din întreaga lume.

12. În orice caz, nominalizarea în Patrimoniul Mondial a pădurilor virgine de fag ar fi o farsă, dacă pădurile virgine și cele seculare din afara ariilor nominalizate ar fi distruse de tăierile la ras, curent care domină gestiunea pădurilor comerciale din acest moment.

13. Salvarea pădurilor seculare din Carpații României, ca o parte importantă a conservării patrimoniului european comun și o contribuție semnificativă la valorile naturale la nivel mondial, necesită măsuri ferme la nivel local, național și european. Necesită o cooperare transnațională datorită importanței internaționale a pădurilor. Este o provocare pentru societatea civilă, ONG-uri, administrație și politică să combată practicile distructive și să salveze moștenirea naturală a pădurilor virgine și seculare din România.

14. Pădurile virgine și seculare rămase în Carpații românești sunt prea valoroase pentru a fi transformate în cherestea sau peleți.

** Raportul în limba engleză și în format .pdf poate fi consultat aici (click)

 










Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Jenante imagini! / Loredana, dezmăț la restaurant cu „morcovul” italian

2 Documente secrete despre Olaf Scholz, noul cancelar al Germaniei

3 „Bula va exploda” / Avertismentul legendarului investitor Jeremy Grantham

4 Ce spune un șofer STB, sub protecția anonimatului, despre greva care a paralizat orașul, despre presiunile sin…

5 Generalii PSD înainte de ședința CSAT...