Observatorul nuclear al ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), acuză însă de mult timp Iranul de încălcarea obligațiilor sale de neproliferare.
Joi – pentru prima dată în aproape 20 de ani – AIEA a adoptat o rezoluție prin care declară că Iranul încalcă aceste obligații.
Acordul inițial: Agențiile americane de informații și AIEA cred că Iranul a avut un program secret și coordonat de arme nucleare, pe care l-a oprit în 2003. Iranul neagă că ar fi avut vreodată un astfel de program.
În temeiul unui acord nuclear din 2015, Iranului i s-a permis să îmbogățească uraniu doar până la o puritate de 3,67%, putea menține un stoc de uraniu de 300 kg și avea voie să utilizeze doar centrifuge IR-1 foarte simple – mașini care rotesc gazul de uraniu la viteză mare în scopul îmbogățirii.
La un an după ce președintele american Donald Trump a retras SUA din acord, Iranul a abandonat treptat toate limitele impuse programului și a început să îmbogățească uraniu cu o puritate de până la 60 % – la un pas tehnic scurt de nivelurile de 90 %, necesare pentru armament.
Sancțiunile SUA au dat o lovitură grea economiei Iranului, dar nu au distrus-o. Asasinarea de către Israel, în ultimii ani, a unor oficiali iranieni de rang înalt – inclusiv a unui cercetător nuclear de prim rang – nu a reușit, de asemenea, să limiteze îmbogățirea uraniului de către Iran.
Iranul a declarat că dreptul său de a îmbogăți uraniu este nenegociabil.
Un raport al AIEA din luna mai, consultat de Reuters, a constatat că Iranul a desfășurat activități nucleare secrete cu materiale nedeclarate organismului de supraveghere nucleară în trei locații care au fost mult timp investigate.
Un raport separat al AIEA trimis statelor membre la sfârșitul lunii mai a declarat că stocul Iranului de uraniu îmbogățit cu o puritate de 60% a crescut la 408 kg. Această cantitate este suficientă, dacă ar fi îmbogățită în continuare, pentru nouă arme nucleare, conform unui criteriu al AIEA.
