Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

COD ROȘU! Comisia Europeană cere autorităților române proiectele de legi pe justiție și explicații

Comisia Europeana solicita autoritatilor romane proiectele de legi privind modificarile din sistemul de justitie, prezentate miercuri de ministrul de resort, Tudorel Toader, intr-o conferinta de presa. Intr-un raspuns adresat joi HotNews.ro, CE mai subliniaza necesitatea ca progresele Romaniei in lupta anticoruptie sa fie ireversibile.

”Comisia a vazut stirile din presa. Solicitam autoritatilor romane proiectele de legi si explicatii suplimentare. Apoi vom studia cu atentie.Intre timp, vrem sa vedem ca autoritatile romane au urmat recomandarea noastra din raportul din ianuarie din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie . Ireversibilitatea progreselor realizate de Romania in lupta impotriva coruptiei, din ultimii zece ani, este esentiala pentru Comisie. Comisia este pregatita sa coopereze cu Romania in ceea ce priveste obiectivele MCV” - a declarat, la solicitarea HotNews, un purtator de cuvant al Comisiei Europene.

Ministrul roman al Justitiei, Tudorel Toader, a prezentat, intr-o conferinta de presa, miercuri, o serie de modificari la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care ar urma sa ajunga in Guvern si apoi la Parlament ca proiecte de lege.

Iata cele mai importante modificari propuse de ministrul Justitiei la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind CSM:

1. Trecerea Inspectiei Judiciare la Ministerul Justitiei. Este o intoarcere la epoca Rodica Stanoiu, cand ministrul Justitiei putea pune presiune, prin Inspectia Judiciara, pe judecatori si procurori. Inspectia Judiciara poate decide cariera unui magistrat. Dupa 2005, cata vreme a fost la CSM, inspectia Judiciara s-a plasat deasupra oricarei banuieli de influenta si ingerinta politica.

In 2011, ministrul Catalin Predoiu a vrut sa o mute inapoi la Ministerul Justitiei. A avut de infruntat o reactie unanima a corpului magistratilor, careu au denuntat pe buna dreptate ingerinta politica in Justitie. Predoiu nu a avut ce face si a renuntat la proiect.

Hotnews.ro a criticat la vremea respectiva propunerea, la fel ca si acum. In 2011, doar reactia vehementa a magistratilor a oprit proiectul.

2. Raspunderea materiala a magistratilor. Este o propunere care, daca e prost implementata, poate fi dezastruoasa. Deocamdata discutam fara un text oficial, cunoscand doar declaratiile ministrului. Raspunderea materiala a magistratilor e normala, ea e prevazuta si in legislatia actuala. Modificarea propusa de Tudorel Toader introduce obligatia statului, prin Ministerul de Finante, de a cere despagubiri de la judecatorii si procurorii care au savarsit erori judiciare. E important ca in textul nou de lege sa apara sintagma "si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta". Astfel ar exista o departajare clara intre magistratii corecti, care au dat o solutie eronata dar de buna-credinta, si magistratii care au produs o eroare judiciara cu reac credinta sau din neglijenta.

Fara aceasta sintagma in lege, noua prevedere privind raspunderea magistratilor ar fi doar un instrument de presiune asupra judecatorilor si magistratilor, care vor avea tot timpul perspectiva unui proces din partea statului.

3. Eliminarea presedintelui din procesul de numire a procurorilor-sefi. Eliminarea presedintelui din procesul de numire a procurorilor-sefi ai Parchetului General, DNA si DIICOT e o dorinta veche a penalilor din clasa politica. Principiul eliminarii presedintelui, care e om politic, poate fi corect intr-o democratie consolidata, cu sisteme stabile de checks and balances. Dar intr-o tara in care reformele in Justitie sunt inca in curs, eliminarea unuia dintre filtre in acest proces risca sa slabeasca intregul proces.

Sigur ca exista o recomandare a Comisiei Europene in raportul MCV, recomandare venita dupa trocul Basescu - Ponta din 2013, cand numirile s-au facut fara o procedura transparenta. Dar solutia corecta nu e eliminarea unuia dintre cei trei actori (ministrul Justitiei - CSM - presedintele Romaniei), ci, eventual, intarirea rolului CSM. Astfel, avizul CSM, care e acum consultativ, poate fi transformat intr-un aviz conform. Procedura de numire ar fi intarita prin pastrarea unui numar mai mare de institutii implicate in numire, astfel incat sa fie eliminata posibilitatea unui blat politic.

Si mai e ceva: daca modificarea procedurii de numire a procurorilor-sefi intra in vigoare rapid, actualii procurori-sefi ar putea fi revocati imediat. Daca vrea sa arate ca tinta modificarilor nu sunt Kovesi, Lazar ori Horodniceanu, ministrul Tudorel Toader trebuie sa prevada explicit in proiect ca modificarea intra in vigoare la finalul mandatului actualilor procurori-sefi. Ministrul a spus pe gura, dar trebuie sa o vedem si in lege.

4. Infiintarea unei directii speciale in Parchetul General pentru urmarirea penala a magistratilor. Noua directie ar urma sa aiba o conducere numita dupa noul algoritm, adica un procuror-sef propus de ministrul Toader si numit de CSM. Riscul unei numiri politice e major, iar impactul asupra corpului magistratilor va fi urias.

Intrebarea legitima: sub aceste noi reguli, cu Inspectia Judiciara la minister si o directie noua in Parchet dedicata magistratilor, mai are un procuror curajul sa faca dosare cu Liviu Dragnea sau alti politicieni de frunte? Le fel in cazul judecatorului care are pe masa un dosar cu mari politicieni; cum va judeca el, stiind ca are nu una, ci doua mari amenintari deasupra capului?

5. Cresterea varstei pentru intrarea in magistratura la 30 de ani si a vechimii necesare pentru avansarea magistratilor in cariera. La impunerea unui prag de varsta exista argumente pro si contra; e datoria corpului magistratilor sa decida care e cea mai buna solutie.

Dar un argument realist impotriva acestei decizii e dat de realitatea din Romania: daca obligi un absolvent de drept sa stea pana la 30 de ani in afara magistraturii, in bresle care au dese probleme de integritate precum notarii, executorii sau chiar in avocatura, cu ce deprinderi va ajunge el la 30 de ani? O solutie simpla ar fi similara rezidentiatului din medicina: ar putea exista o stagiatura mai lunga, de cativa ani, a absolventilor de Drept pe langa magistrati.

6. Se mareste vechimea necesara pentru a promova in profesia de judecator si procuror, iar vechimea ca avocat nu mai e luata in calcul la promovare. Dispare dreptul ca mostenitorii unui magistrat sa pastreze locuinta de serviciu dupa decesul acestuia. Sunt doua masuri corecte, cu sprijin popular clar. Dar ele au exact rolul de care vorbeam mai sus: sa abata atentia de la grozaviile de fond.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Filmul atacului de la Săpoca în care au fost uciși 4 oameni și răniți alți 9: „Totul s-a petrecut în mai puţin…

2 VIDEO De văzut! Traian Berbeceanu, interviu de excepție la „Garantat 100%”. Avertismentul care dă fiori al com…

3 Dăncilă, declarații halucinante la Antena 3! Fraților, pe asta o droghează păpușarii din Secu?

4 Va salva Iohannis Curtea Supremă din mâinile PSD? Moment-CHEIE în justiție!

5 HOPA! Clujul, singurul mare oraș al României unde USR / PLUS recunoaște că NU poate câștiga primăria! NICIUN par…

recomandări

Te ia DNA: Mihali Gavril

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cele mai înduioșătoare poze cu animăluțe pe care le-ai văzut