COD ROȘU! Sesizarea lui Iordache, pe masa CCR. O decizie favorabilă îl scapă pe Dragnea de condamnare! Raportor e Lăzăroiu

Curtea Constituțională (CCR) dezbate miercuri sesizarea lui Florin Iordache privind completurile de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), o speță care l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, primită anul trecut, în dosarul angajărilor fictive.

 Potrivit unor surse din cadrul Curții, judecător-raportor pe această speță este Petre Lăzăroiu, un judecător căruia urmează să îi expire mandatul în luna iulie, dezvăluie G4Media.ro.

Surse juridice au explicat pentru G4Media.ro că CCR a solicitat o serie de informații de la Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la completurile de 3 judecători.

”Au fost cerute informații despre modul de constituire al completurilor de 3 judecători și despre specializarea acestora, începând cu 2009. De asemenea, CCR a solicitat date și despre câte dosare au fost judecate în baza legii 78/2000 (privind prevenirea corupției – n. red.), despre impact și altele”, au precizat sursele citate.

La sfârșitul lunii trecute, Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților, a sesizat CCR pentru soluționarea unui presupus conflict între Parlament și Înalta Curte privind inexistența completurilor de 3 judecători specializate pe corupție la ICCJ.

Iordache a preluat strategia apărării în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare. El a făcut sesizarea la CCR pe când era delegat președinte al Camerei Deputaților, chiar în săptămâna în care Liviu Dragnea a fost internat în spital, acuzând dureri de spate.

Potrivit strategiei avocaților lui Dragnea, preluată de Iordache în sesizarea către CCR, verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat aşa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie la articolul 29, legea 304/2004 privind organizarea judiciară la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE.

În punctul de vedere transmis Curții Constituționale, președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării făcute de Iordache, argumentând, pe baza jurisprudenței CCR, că atributul sesizării Curții cu un conflict juridic nu poate fi delegat de președintele Camerei Deputaților.

”Cu privire la cererea care formează obiectul dosarului nr. 642E/2019, vă rugăm să constataţi inadmisibilitatea acesteia, întrucât nu a fost formulată de titularul dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art. 146 lit. e) din Constituţie, deoarece atribuţia preşedintelui Camerei Deputaţilor de a sesiza instanţa de contencios constituţional nu poate forma obiectul delegării, potrivit paragrafelor nr. 57 şi nr. 59 ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 538/2018”, a transmis Tarcea judecătorilor constituționali.
Un alt punct de vedere a fost transmis Curții Constituționale de către Asociația Vedem Just, sub forma de amicus curiae, și conține cinci argumente pentru care membrii asociației consideră că la ICCJ nu a fost și nici nu este obligatorie înființarea completelor de trei judecători specializate în soluționarea cauzelor de corupție.

Citește aici toate cele 5 argumente ale Vedem Just:

Nu în ultimul rând, și PNL a intervenit în această speță. Liberalii au atacat la Curtea Constituţională prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi şi a cerut amânarea sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi. Tocmai din acest motiv am solicitat Curţii Constituţionale să amâne analiza conflictului juridic de natură constituţională provocat de Florin Iordache în numele inculpatului Liviu Nicolae Dragnea până la judecarea pe fond a sesizării noastre”, a anunţat, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Sesizarea PNL a fost programată pentru dezbatere pe 7 mai.

Pentru a-l salva pe Dragnea, CCR ar putea comite miercuri o oribilă crimă judiciară! Devalizatorii României ne vor râde-n nas!
     
Pentru a-l salva pe Dragnea, CCR ar putea comite miercuri o oribilă crimă judiciară! Devalizatorii României ne vor râde-n nas! Mai mult, un judecător CCR ar fi scris sesizarea depusă de Iordache în numele lui Dragnea.

Efectul unei asemenea decizii va fi redeschiderea a 350 de dosare deja judecate, iar peste 1.000 de inculpați vor scăpa de decizii. Cei care-au furat cea mai mare parte din cât s-a furat în România.

Halucinant, dacă CCR va accepta sesizarea făcută de Florin Iordache în numele lui Liviu Dragnea cei care au fost deja condamnați și au executat deja pedeapsa, vor da în judecată statul român și vor câștiga, conform practicii CEDO.

CCR trebuie să se pronunțe în chestiunea completurilor specializate pe corupție de la ICCJ pe 10 aprilie, fix cu 5 zile înainte de ultimul termen din procesul lui Dragnea, când liderul PSD va fi audiat și apoi instanța va rămâne în pronunțare.

Cristina Tarcea: Florin Iordache nu avea dreptul să sesizeze CCR!

Cristina Tarcea, şefa Curţii Supreme, susţine că doar Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor putea sesiza Curtea Constituţională cu privire la un conflict de natură constituţională, fiind un drept ce nu poate fi delegat. Poziţia face parte din punctul de vedere transmis de Curtea Supremă către CCR cu privire la sesizarea înaintată de Parlament pe tema completor de 3 judecători. 

„Dreptul de a sesiza Curtea Constituţională cu o cerere pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională poate fi exercitat doar de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi nu poate forma obiectul delegării", susţine şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, în cererea adresa CCR, în cazul completelor specializate.

Tarcea susţine că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, căruia îi sunt delegate, cu caracter general, atribuţiile preşedintelui acestei Camere, nu poate exercită o atribuţie ce constituie o prerogativa exclusivă şi proprie a preşedintelui Camerei Deputaţilor, conform deciziei CCR 538/2018, şi anume sesizarea instanţei de contencios constituţional, în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie, conform Adevărul.

"În cauza, se constată că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională nr. 1/1019/LD din 22 martie 2019, care formează obiectul dosarului nr. 642E/2019 al Curţii Constituţionale, nu a fost formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor, că titular exclusiv al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională, ci de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor", explică Tarcea.

 Florin Iordache, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor în absenţa lui Liviu Dragnea, a sesizat la sfârşitul lunii trecute Curtea Constituţională (CCR) cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă (ÎCCJ) în cazul completelor specializate.

Sesizarea CCR pe această speţă vine în contextul în care dosarul liderului PSD se apropie rapid de final, instanţa finalizând audirea martorilor şi fixând termenul din 15 aprilie pentru audierea inculpaţilor şi pledoariile finale. Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat practic apărarea formulată de avocaţii lui Liviu Dragnea care cer anularea sentinţei de condamnare dată pe fond, pe motiv că sentinţa nu a fost dată de un complet specializat.

La ultimul termen din acest dosar, avocaţii liderului PSD au cerut anularea sentinţei de condamanare din primă instanţă, pe motiv că nu a fost formualtă de un complet specializat, după cum prevede Legea 78/2000. Acelaşi argument a fost invocat şi de Florin Iordache în sesizarea CCR:. „Faptul că ei nu au făcut complete specializate, cum cere legea. E vorba despre articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 în care obliga instanţele să facă complete specializate pentru corupţie”, a explicat deputatul PSD.

 Tarcea: Conflictul Juridic nu există

Tarcea solicită CCR să constate "inexistentă unui conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României." Aceasta ăşi argumentează poziţia prin 4 argumente, în primul rând subliniind că legea i-a investit pe toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu competenţă de a soluţiona în prima instanţa cauze de corupţie.

Argumentele Curţii Supreme:

a) Legiuitorul a investit de drept pe toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu competenţă de a soluţiona în prima instanţa cauze de corupţie.

b) Învestirea de drept a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu competenţă de a soluţiona în prima instanţa cauze de corupţie este susţinută şi de dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, care prevăd o facultate, iar nu o obligaţie a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a constitui completele specializate.

Este vorba de opţiunea "poate aprobă", din acest articol: "La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aprobă înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natură cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora."

c) Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (deciziile Completului de 5 judecători nr. 233 din 12 decembrie 2013 şi nr. 18 din 30 ianuarie 2014) a confirmat specializarea ope legis a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea în prima instanţa a cauzelor de corupţie. Excepţiile privind constituirea acestor completuri au fost ridicate în 2013 şi 2014 în faţă completelor de 5 judecători şi au fost respinse.

"Este imposibil juridic a modifică această jurisprudenţa constanţa, a unei instanţe de orice rang, cu atât mai mult a completului de 5 judecători, în alt cadru decât procedura prevăzută de lege," precizează Cristina Tarcea.

Potrivit acesteia, competenţă după calitatea persoanei este relevanţă pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre deosebire de toate celelalte instanţe, deoarece, cu o singură excepţie, criteriul calităţii persoanei constituie criteriul principal pe baza căruia a fost reglementată competenţă în prima instanţa a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie penală.

"De aceea, toţi judecătorii Secţiei penale sunt specializaţi să judece întreagă cazuistică privitoare la persoanele enunţate în dispoziţiile Codului de Procedura Penală referitoare la competenţă de judecată în prima instanţa a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie penală. Se constată, de altfel, că la nivelul Secţiei penale numărul cauzelor ce au că obiect infracţiuni de corupţie săvârşite de persoanele în discuţie depăşeşte procentul de 80%", arată şefa Înaltei Curţi.

d) Evoluţia legislativă infirmă interpretarea dată textelor de lege prin punctul de vedere cuprins în sesizare.

e) Cristina Tarcea trece în revista jurisprudenţa CCR şi deciziile CEDO şi arată că judecarea proceselor în faza de fond de judecătorii Înaltei Curţi nu este de natură să afecteze imparţialitatea instanţei.

„În raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la elementele care sunt de natură să pună în discuţie imparţialitatea obiectivă, se constată că specializarea judecătorului nu se circumscrie sferei acestor elemente şi, în consecinţă, judecarea infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 de către toţi judecătorii Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că judecători specializaţi, nu este de natură să afecteze imparţialitatea instanţei în sens obiectiv", conchide Tarcea.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Lista de miniștri a Guvernului Orban. Nume nou la Justiție

2 Ponta a dat în diaree! Tudose l-a dat cu capul de pereți! „Victore, dac-o mai arzi mult la două capete cu PSD-…

3 CTP, la Digi 24 / Dacă Barna şi USR nu votează guvernul Orban înseamnă că fac o alianţă toxică, ad-hoc, cu PSD

4 EXCLUSIV / Dăncilă și Ponta s-au înțeles ca Guvernul Orban să nu treacă! Guvernul PSD rămâne în funcție până dup…

5 Cea mai perversă și malefică dihanie din statul român! Citiți asta!

recomandări

Te ia DNA: MIHAI LAURENTIU ALFRED

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Scene uimitoare filmate prin procedeu time lapse creează impresia unei alte lumi