Concepută să rivalizeze cu Patriot la costuri reduse
În contextul eforturilor Ucrainei de a-și consolida capacitățile de apărare, compania Fire Point dezvoltă racheta antibalistică FP-7.x, o inițiativă ambițioasă care își propune să ofere o alternativă mult mai accesibilă sistemelor sofisticate precum Patriot. Prima variantă a FP-7.x va intercepta țintele prin detonarea încărcăturii explozive, similară cu Patriot PAC-2, însă planurile vizează trecerea la tehnologia avansată „hit-to-kill”, care distruge ținta prin impact direct, eliminând necesitatea unui focos exploziv. Această informație a fost confirmată de Irina Tereh, directoarea generală a Fire Point, într-un interviu acordat publicației The War Zone.
Testarea rachetei antibalistice FP-7.x/FOTO:X
Această dezvoltare vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, la începutul lunii iulie, lansarea proiectului Freya, în colaborare cu parteneri internaționali. Freya este conceput ca un nou sistem antibalistic, cu scopul declarat de a fi o alternativă mai ieftină la sistemul Patriot. Fire Point își propusese încă din primăvară să dezvolte un sistem propriu de apărare antiaeriană, cu ambiția de a reduce costul interceptării unei rachete balistice sub un milion de dolari și de a realiza interceptări reale până la sfârșitul anului 2027.
Provocarea principală: capul de ghidare
Conform Irinei Tereh, producția rachetelor antibalistice este deja pregătită. Principala dificultate rămasă este legată de capul de autoghidare al rachetei. Fire Point colaborează în acest domeniu cu două companii europene și una ucraineană. Directoarea nu a putut preciza deocamdată care dintre variante va fi finalizată prima. Accentul este pus pe capetele de autoghidare cu infraroșu, una dintre variante fiind dezvoltată de compania germană Diehl Defense, ceilalți parteneri rămânând confidențiali din lipsa acordului de a fi făcuți publici.
„Obiectivul final este ca întregul sistem de interceptare să coste mai puțin de un milion de euro. Cred că, având în vedere intervalul de preț estimat pentru capetele de autoghidare, discutat împreună cu partenerii noștri, acest lucru este posibil. Probabil nu chiar din primele versiuni, dar cu siguranță în producția de serie”, a explicat directoarea Fire Point, Irina Tereh.
Fire Point se așteaptă la rezultate concrete în următoarele câteva luni, deși o estimare exactă a termenelor este dificil de oferit. În cazul unui succes în dezvoltare și testare, compania vizează o producție inițială de cel puțin 2.000 de interceptoare pe an, cu extinderea ulterioară a capacității.
Testele FP-7.x și contextul dezvoltării
Denis Știllerman, co-fondatorul și inginerul-șef al Fire Point, a anunțat la începutul lunii iunie că racheta sol-aer FP-7.x fusese testată "cu un succes considerabil". De asemenea, Știllerman a dezvăluit că oligarhul Timur Mindici a facilitat accesul la arhive secrete din epoca sovietică din Ucraina, care conțineau informații despre tehnologia rachetelor și date despre producția sistemului de rachete S-300. Aceste materiale au fost esențiale în dezvoltarea rachetei balistice cu rază lungă de acțiune FP-7.x.
Racheta balistică FP-9: Pregătiri pentru primul zbor de testare
Contrar zvonurilor privind utilizarea sa în luptă, racheta balistică FP-9 este, deocamdată, doar în curs de pregătire pentru primul zbor de testare, conform afirmațiilor directoarei generale Irina Tereh pentru The War Zone. Pentru fabricarea acestei rachete, Fire Point a fost nevoită să construiască o infrastructură complet nouă, dedicată turnării combustibilului solid în cantitățile necesare.
„Motorul propriu-zis conține 4,6 tone de combustibil solid, comparativ cu racheta FP-7, care folosește doar o tonă... În prezent, motoarele sunt deja în curs de turnare. Așadar, ne așteptăm la lansări de testare cât mai curând posibil. Soluția de navigație și restul componentelor rachetei sunt deja finalizate. A mai rămas un ultim detaliu la nivelul motorului — iar apoi vom fi pregătiți de lansare”, a declarat Terekh.
Deși compania are stabilite termene concrete, acestea nu au fost făcute publice, menționându-se doar că lansarea este planificată pentru toamna acestui an.
Infrastructură distribuită pentru reducerea riscurilor
Pentru a minimiza riscurile, Fire Point a construit mai multe uzine pentru fabricarea motoarelor cu combustibil solid în Ucraina, la care se adaugă una suplimentară în Danemarca. Această abordare influențează semnificativ logistica producției, deoarece compania nu poate concentra întreaga activitate într-o singură locație.
„În prezent avem 90 de astfel de locații. Când spun uzină, mă refer la întregul ecosistem, incluzând logistica și depozitele — totul este disimulat și distribuit astfel încât componentele critice să fie mereu duplicate, triplicate, chiar cvadruplicate. Este vorba despre investiții suplimentare semnificative și, desigur, despre riscuri și timp suplimentar alocat logisticii, dar, din nou, nu avem de ales”, a explicat directoarea companiei, Irina Tereh.
Contextul acestei strategii de dispersare a producției include speculații anterioare. La începutul lunii iulie, agenția Bloomberg sugerase că Ucraina ar fi putut folosi o rachetă balistică de producție proprie în luptă, existând supoziții că ar fi fost vorba despre racheta FP-9. Ulterior, Denis Știllerman a publicat un videoclip cu lansarea unei rachete pe fondul relatărilor despre un atac masiv asupra regiunii Moscovei, fără a specifica tipul rachetei sau ținta. Fire Point a infirmat utilizarea FP-9 în luptă.
Fire Point dezvoltă propriul motor turboreactor pentru Flamingo
Pe lângă rachetele antibalistice, Fire Point își dezvoltă și propriul motor turboreactor pentru racheta Flamingo. Acest nou motor este proiectat să înlocuiască motoarele turbofan Ivchenko AI-25, fabricate de uzina Zaporojie Motor Sich. Potrivit Irinei Terekh, AI-25 TL a fost primul, dar nu singurul motor, fiind unul dintre cele cinci folosite pentru Flamingo.
„În același timp, am început să dezvoltăm propriul nostru motor turboreactor cu același birou de proiectare care a dezvoltat AI-25 TL cu mulți ani în urmă și l-am construit special pentru drone, nu pentru aviație. Și a durat mult timp, mai mult de un an și jumătate. Și acum asamblăm primele 10 prototipuri ale viitoarelor motoare turboreactor din producția noastră”, a spus Irina Tereh.
Directoarea generală a adăugat că, deși crearea unui turboreactor este mai dificilă decât a unei rachete, compania își propune să finalizeze testarea tuturor mostrelor și să facă ajustări până la sfârșitul anului, pentru a le lansa în producție de masă anul viitor.
Despre eficacitatea rachetei Flamingo, Irina Tereh a menționat că aceasta prezintă „nuanțe care trebuie luate în considerare la planificarea unei misiuni”. Cu toate acestea, după o serie de aplicații practice, compania a reușit să creeze o contramăsură foarte eficientă împotriva sistemelor de apărare aeriană terestre, cum ar fi Pantsir și Tor.
„Practic, a mai rămas o singură amenințare pentru Flamingo, și anume aviația. Nu o putem combate cu adevărat. Altfel, este vorba de jumătate din perfecțiunea tehnică a rachetei și jumătate din arta planificării misiunii. Așadar, pentru a zbura cât mai jos posibil, pentru a planifica corect misiunea, pentru a înțelege altitudinile, nu ne putem permite luxul de a ne pregăti înainte de atacul final, pentru că atunci radarele ne vor vedea”, a detaliat Irina Tereh.
La remarca jurnalistului că, potrivit experților, modelele Flamingo au demonstrat o „eficiență scăzută”, Tereh a răspuns că proiectanții nu sunt magicieni. Ea a adăugat că „dacă cineva ar putea crea o rachetă de croazieră într-un an și apoi să recupereze toți banii cheltuiți pe această rachetă provocând pagube în teritoriul inamic, ar putea arăta rezultate mai bune și mai eficiente”.
Explorează subiectele:
