Construcțiile uriașe de pe Autostrada A1 care schimbă Valea Oltului. Cum avansează lucrările la pasajul pentru urși și tuneluri

Valea Oltului își schimbă din nou înfățișarea odată cu lucrările la Autostrada A1 Sibiu–Pitești. În zona Călinești–Cornetu, unul dintre cele mai mari ecoducte construite în România prinde contur peste DN7, calea ferată și râul Olt, în timp ce, mai la nord, constructorii înaintează și cu tunelurile montane ale autostrăzii.

De peste un secol, peisajul sălbatic al defileelor Turnu Roșu și Coziei, din Valea Oltului, a trecut prin transformări ample, datorate lucrărilor de infrastructură și amenajărilor hidroenergetice. Calea ferată de pe Valea Oltului, Drumul Național 7, adesea aglomerat, hidrocentralele, barajele și amenajările hidrotehnice din defilee și-au făcut loc între versanții abrupți ai munților Făgăraș, Cozia, Lotrului și Căpățânii, și ei dăltuiți și „cosmetizați” odată cu lucrările de prevenire a alunecărilor de teren și inundațiilor.

Oamenii s-au obișnuit însă cu schimbările aduse culoarului montan de aproape 50 de kilometri care leagă regiunile istorice ale Transilvaniei și Munteniei. Noile lucrări la Autostrada A1 Sibiu – Pitești aduc alte schimbări importante Văii Oltului, odată cu ridicarea unor structuri spectaculoase.

Primul ecoduct construit pe Valea Oltului

Din vara anului trecut, una dintre acestea se află în șantier în apropiere de Mănăstirea Cornetu. Aici este construit ecoductul din vecinătatea localității Călinești, un pasaj „verde” cu o lățime minimă de 100 de metri și o lungime de peste 300 de metri. Acesta va traversa Drumul Național 7, calea ferată CF 201 și râul Olt, în zona km 45+300 – 45+750, la nord de localitatea Călinești, la aproximativ 300 de metri sud de podul DJ 703M și de viitorul nod rutier Cornetu al Autostrăzii Sibiu – Pitești.

„Structura este alcătuită din patru deschideri: o deschidere principală centrală și trei deschideri marginale. Suprastructura, de tip boltă, susține cuva din beton armat, direct în zona de cheie și prin intermediul unor pereți. Ecoductul traversează cu prima deschidere drumul național, asigurând un gabarit de minimum 5,00 metri înălțime, și calea ferată, asigurând gabaritul minim de 7,80 metri, iar cu cea de-a treia deschidere traversează râul Olt”, se arată în proiectul tehnic.

Pentru ecoductul construit la nord de localitatea Călinești, pe raza comunei Racovița, este prevăzută amenajarea, prin plantarea de vegetație, a unei zone de acces de circa 1,2 hectare pe malul stâng al Oltului. Finalizarea lui este estimată pentru începutul anului 2027. Al doilea ecoduct de pe Valea Oltului, cu dimensiuni asemănătoare celui de la Călinești, va fi construit într-o zonă sălbatică de la marginea localității Lazaret. Aici, lucrările nu au început încă.

„Cele două ecoducte (de la Călinești și din sudul localității Lazaret) reprezintă o măsură minimă de asigurare și refacere a conectivității ecologice în zona barierelor existente, contribuind la evitarea unui impact cumulat semnificativ asupra elementelor de biodiversitate din siturile Frumoasa, Munții Făgăraș și Cozia”, arată proiectul autostrăzii.

Trei tuneluri în șantier, pe Valea Oltului

Alături de acestea, tot în Valea Oltului, pe Secțiunea 2 Boița – Cornetu a Autostrăzii Sibiu – Pitești vor fi construite șapte tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ cinci kilometri. Acestea sunt Boița 1, Boița 2, Lazaret Nord, Lazaret Sud, Câineni, Robești și Balota. Lungimile galeriilor variază de la aproximativ 247 de metri la peste 1,5 kilometri.

În prezent, lucrările sunt cele mai avansate la Tunelul Robești, lung de aproximativ 900 de metri. Ambele galerii au fost deja străpunse, iar constructorii au trecut la lucrările de hidroizolație și betonare. La jumătatea lunii iunie, stadiul fizic al lucrărilor la tunel ajunsese la circa 36 la sută.

Șantierul a avansat și la Tunelul Boița 1, format din două galerii de 264 și 247 de metri. În iulie 2026 a fost străpunsă prima galerie, pe sensul Sibiu – Pitești, iar la cealaltă continuau excavațiile. Stadiul fizic al lucrărilor la tunel ajunsese atunci la aproximativ 30 la sută.

Cel mai recent intrat în șantier este Tunelul Balota, aflat în județul Vâlcea. Acesta va avea două galerii de aproximativ 517 și 523 de metri. Lucrările au început în această vară, iar în primele săptămâni au fost excavați primii metri ai tunelului și au fost pregătite portalurile.

Celelalte tuneluri proiectate pe secțiunea Boița – Cornetu sunt mai lungi: Boița 2 va avea galerii de aproximativ 303 și 444 de metri, Lazaret Nord de 1.007 și 1.019 metri, Lazaret Sud de 302 și 317 metri, iar Câineni, cel mai lung de pe acest tronson, va avea galerii de aproximativ 1.513 și 1.536 de metri.

Secțiunea Boița – Cornetu are 31,33 kilometri și este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu – Pitești. Pe lângă cele șapte tuneluri, traseul cuprinde aproape 50 de poduri și viaducte, iar termenul contractual de finalizare este anul 2028.

Prima autostradă care traversează Carpații

Autostrada A1 Sibiu - Pitești are o lungime de 122 de kilometri (fără centura Sibiului). Traseul ei a fost împărțit în cinci secțiuni, pentru care statul român și constructorii au semnat contracte de proiectare și execuție în perioada 2019 - 2022.

Până în prezent, au fost deschise traficului rutier Secțiunea 1 Sibiu - Boița, de 14 kilometri, și, recent, Secțiunea 5 Curtea de Argeș - Pitești, de 30 de kilometri. Alte trei tronsoane, care vor traversa în cea mai mare parte Defileul Oltului, între localitățile Boița și Curtea de Argeș, se află în șantier și au termen de finalizare în perioada 2027 - 2028. Acestea însumează circa 79 de kilometri.

Autostrada Sibiu - Pitești, parte a Autostrăzii A1 Nădlac - București (580 de kilometri), este prima care va traversa Munții Carpați și va asigura, pe teritoriul României, conexiunea pe axa Est-Vest (Constanța - Nădlac).