ONG-ul Declic, care de-a lungul timpului a încercat să blocheze mai multe mari proiecte energetice ale României, cerând chiar și demolarea hidrocentralei Surduc - Siriu, este condus de o persoană care împreună cu familia sa a deținut o firmă care a vândut energie. Experții spun că demolarea hidrocentralelor ar echivala cu un dezastru și ar băga România direct în blackout. În acest moment, circa o treime din electricitatea produsă în România e datorată hidrocentralelor.

Construcția de hidrocentrale a fost deseori blocată de un ONG a cărui fondatoare, Roxana Brădățan, a condus o companie de energie, scrie lumeapolitică.ro . Potrivit publicației, sub umbrela ecologiei, proiecte importante de infrastructură energetică sunt blocate, iar în spate se ascund povești uluitoare.

În 2019 Asociația Declic lansa o campanie împotriva modificării legislative care declara hidrocentralele de utilitate publică. ONG-ul a reușit să obțină retrimiterea legii în Parlament. În mai 2020 Declic făcea lobby la deputații comisiei juridice pentru a aviza negativ schimbarea normelor.

În iulie 2020 un castor mascotă defila pe holurile Parlamentului. Mascota Declic voia să înmâneze parlamentarilor o petiție semnată de 17.000 de membrii ai ONG-ului. Documentul le cerea aleșilor să salveze râurile de hidrocentrale. În rezumat, asociația milita împotriva energiei verzi produsă de hidrocentrale.

În februarie 2021 Declic lansa încă o campanie împotriva hidrocentralelor „Cerem Guvernului să oprească finanțările pe bani europeni pentru proiecte hidroenergetice abandonate după căderea comunismului. Rețeaua hidrografică a României este deja fragilă, nu mai suportă noi hidrocentrale.” se arăta într-un comunicat al asociației.

Declic este o asociație înființată în 2009 în Cluj. ONG-ul este fondat de Tudor Iulian Brădățen, Elena Roxana Pencea Brădățan și Sorana Olaru Zăinescu. În timp, în jurul fondatorilor au fost cooptați în asociație diferiți membrii titulari despre care, de fiecare dată, s-a specificat în documente că sunt „membrii titulari nefondatori”.

Însă în martie martie 2021, Roxana Pencea Brădățean era numită în Consiliul de Administrație al societății COOPERATIVADEENERGIE.RO -S.C.E.R.L., care avea ca obiect de activitate „comercializarea energiei electrice”.

Concomitent cu numirea Roxanei Pencea Brădățan în CA-ul de la companie de energie era aprobată și achiziționarea Apuron Energy (CUI 30328213). COOPERATIVADEENERGIE.RO -S.C.E.R.L. era deja asociat la Energy Projects International 2000 SRL (CUI 42211275).

Comonența CA-ului poate fi vazută AICI

În mai 2021 are loc tranzacția prin care firma condusă de Roxana Pencea Brădățan preia Apuron Energy. Apuron Holding GmbH și HEDIMA Verwaltungs und Verpachtungs- GmbH cesionează părțile sociale în valoare de 4,5 milioane de lei către COOPERATIVADEENERGIE.RO -S.C.E.R.L.

Contactată de „Adevărul”, Roxana Pencea Brădățan admite că a fost aleasă în Consiliul de Administrație al Cooperativei, dar neagă faptul că s-ar fi folosit de această funcție pentru a lovi în proiectele hidrocentralelor. La fel ca alți activiști pentru mediu, ea consideră că hidroenergia duce la distrugerea râurilor.

„Articolul care mă acuză că aș fi folosit implicarea mea în Cooperativa de Energie pentru a influența campaniile Declic împotriva hidrocentralelor ilegale este fals și manipulator. Am fost aleasă în Consiliul de Administrație al Cooperativei în martie 2021 și am ocupat această poziție, neremunerată, timp de cinci luni. Cooperativa este un proiect civic, nu o „afacere cu energie” — ci un efort al unor cetățeni care s-au unit pentru a contribui direct la tranziția energetică, prin furnizarea de energie din surse regenerabile. A fost prima inițiativă de acest fel din România. Am ales să mă retrag pentru că, la acel moment, energia furnizată includea și hidroenergie, iar eu susțin ferm că distrugerea râurilor sub pretextul „energiei verzi” nu este un preț acceptabil. Sunt dovezi clare că hidrocentralele ilegale afectează ecosisteme și nu sunt o soluție sustenabilă”, susține Roxana Pencea Brădățan

Ea mai spune că aceste campanii Declic împotriva unor hidrocentrale ar fi apărut cu mult timp înainte de implicarea sa în consiliul de administrație al acelei organizații.

„Campaniile Declic împotriva proiectelor hidro ilegale au fost lansate mult înainte de implicarea mea temporară în cooperativă și sunt motivate exclusiv de protejarea mediului, nu de interese economice. Dacă un demers civic este atacat pentru că pune presiune pe autorități, atunci nu vorbim despre jurnalism, ci despre un atac politic mascat”, mai spune ea.

Ce spun experții

„Adevărul” a apelat la expertiza lui Cosmin Păcuraru, reputat consultant în domeniul energiei. Expert în securitatea energetică, Păcuraru are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj cu o teză depre securitatea energetică a României. El este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia, o problemă de securitate națională” (2022), dar și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

În opinia sa, hidrocentralele și energia obținută din exploatarea lor nu doar că este sustenabilă, dar este și esențială pentru sistemul de securitate energetică. În prezent, spune el, energia care provine din exploatarea acestor hidrocentrale oscilează între o treime din totalul energiei produse în România și un sfert, în anii foarte secetoși.

„Să spunem din start că hidrocentralele sunt de mai multe feluri. Vorbim întâi de hidrocentralele care pot da în bandă ca de exemplu cea de la Porțile de Fier. Aceste hidrocentrale produc permanent energie. Și mai avem hidrocentralele care sunt folosite numai în vârfurile de sarcina. Vârf de sarcină înseamnă că energia lor e esențială atunci când avem consum maxim, dimineața și seara”, spune Păcuraru.

Eliminarea hidrocentrarelor ar echivala cu un dezastru

Cosmin Păcuraru consideră că beneficiile acestor hidrocentrale, pe lângă faptul că ele produc energie, sunt de asemenea extrem de importante. De multe ori, inundațiile catastrofale care au avut loc în România și nu numai ar fi putut fi prevenite sau măcar limitate dacă pe cursul râurilor ar fi existat diguri și hidrocentrale.

„Acolo există niște probleme pe care chiar trebuie preîntâmpinate. Creșterea debitului râurilor poate reprezenta o mare problemă și poate duce la inundații și pagube materiale importante. Dacă nu există un baraj de acumulare în râul respectiv, se pot întâmpla și s-au întâmplat diverse... Pentru că hidrocentralele au și rolul de a regulariza răurile”, mai spune el.

Pe lângă faptul că produc energie și securizează cursurile râurilor, hidrocentralele pot funcționa exact ca o „baterie” naturală și să trimită energie în sistem exact în momentele în care crește consumul și e nevoie urgent de o suplimentare a energiei.

„Asta înseamnă că ai sus un lac de acumulare, jos un alt lac de acumulare. În mod normal, folosești niște pompe și ridici apa sus, iar când ai nevoie să suplimentezi energia electrică, cobori apa în lacuri de acumulare de jos. Asta înseamnă bateria la hidrocentrale”, explică Păcuraru.

Ce interese pot fi în unele cazuri

El contrazice teoria unor activiști de mediu care susțin că hidrocentralele distrug mediul înconjurător.

„E adevărat că în cazul unor hidrocentrale se acumulează în lacurile de sus și nu i se dă drumul câteva ore, dar asta nu înseamnă că nu este asigurat un debit de apă pe râu, respectiv pentru a nu afecta ecosistemul. Deci, de fapt, ce se întâmplă? Hidrocentrala se pune în funcție în felul următor. Se micșorează o perioadă debitul râului până când lacul de acumulare de sus se umple. Și după aceea râul va avea un lucru un flux un debit normal, exact la fel cum l-a avut anterior. Deci nu e o problema de ecosistem realizarea unui lac de acumulare, nu are cum să fie”, mai spune expertul.

În multe cazuri, mai spune el, în spatele unor grupuri de activiști se află unii „baroni” locali, oameni care exploatează în scopuri turistice lacurile și au interes directeca acestea să nu mai fie folosite pentru producerea energiei. Astfel de cazuri, amintește expertul, au avut loc în județele Cluj și Hunedoara și au fost semnalalte pe larg de presă.

„În cazul multor ONG-uri de mediu, în spatele campaniilor furibunde împotriva hidrocentralelor se află anumiți oameni de afaceri sau chiar oameni politici care au interese acolo”, adaugă Păcuraru.

Închiderea hidrocentralelor ar duce direct la blackout

În plus, renunțarea la hidrocentrale ar echivala cu un dezastru energetic pentru România.

„Anul trecut hidrocentralele au dat 27% din producția națională de energie electrică, asta în condițiile în care 2024 a fost un an secetos. Acum doi ani, în 2023, hidrocentralele au dat 33% din producția de energie electrică națională. Cum să le închizi, ce logică ar fi asta? Cine își dorește închiderea lor fie nu știe ce ar însemna asta, fie are în spate interese care uneori pot să fie ale unor țări străine din Răsărit. În România, ca peste tot, trebuie făcut un mix energetic foarte serios și un echilibru stabil. Fotovoltaicul și eolianul nu doar că nu pot suplini celalalte surse de energie, dar pot să provoace probleme uriașe. S-a văzut și în Spania ce s-a întâmplat, același dezastru ar fi și la noi. Fără hidrocentrale, oricum, am avea direct un blackout, fără discuții”, încheie Cosmin Păcuraru.