Muniţiile nord-coreene pe care Washingtonul suspectează că Phenianul doreşte să le furnizeze Moscovei ar putea ajuta armata rusă în efortul său de război în Ucraina, fără să se contureze deocamdată o legătură strategică foarte clară între cele două ţări.

Izolat pe plan diplomatic, preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit cu mare pompă miercuri pe omologul său nord-coreean Kim Jong Un, o întâlnire care ar putea, potrivit SUA, să se încheie cu un acord de vânzare de arme, scrie Agerpres.

Angajată în campania declanşată în februarie 2022 în Ucraina, Rusia prevede să producă în acest an 2,5 milioane de obuze de artilerie, faţă de 1,7 milioane anul trecut.

Dar "este posibil ca această creştere a capacităţilor de producţie ale Rusiei să nu corespundă nevoilor reale pe câmpul de luptă", unde armata rusă consumă, potrivit Kievului, între 40.000 şi 60.000 de obuze de artilerie pe zi, subliniază Yohann Michel, analist la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).

"Moscova are nevoie de importuri pentru a menţine pe termen lung nivelul actual de intensitate operaţională al efortului său de război", completează Consiliul German pentru Relaţii Externe într-un studiu publicat vineri.

De fapt, după ce s-a îndreptat către Iran pentru a-i furniza sute de drone explozive (sau drone kamikaze), Rusia ar putea găsi resurse utile la Phenian, care deţine importante stocuri de materiale militare din perioada sovietică - de o calitate totuşi foarte incertă - şi produce în masă arme convenţionale.

La începutul acestui an, Washingtonul a acuzat Phenianul că ar fi furnizat obuze de artilerie Moscovei în vederea înarmării grupului paramilitar Wagner, desfăşurat în acea perioadă la Bahmut (în estul Ucrainei).

"Nord-coreenii dispun de numeroase elemente de artilerie. Aceasta este baza strategiei împotriva Coreei de Sud şi a armatei americane", explică Maciej Szopa, analist militar de la publicaţia poloneză Defence 24.

Printre muniţiile din arsenalul nord-coreean susceptibile de a prezenta interes pentru Rusia figurează rachetele de calibru 122 mm pentru lansatoarele de rachete multiple (MLRS) BM-21 "Grad" din perioada sovietică, aflate şi în dotarea forţelor ruse ce luptă în Ucraina.

Phenianul dispune de asemenea de piese de artilerie cu tracţiune manuală D-20 de 152 mm, fabricate tot în Uniunea Sovietică în anii 1950, sau de obuziere D-30 de 122 mm datând din anii 1960.

Phenianul ar putea să primească la schimb petrol şi produse alimentare ruseşti, sau chiar acces la tehnologii spaţiale.

De altfel, Vladimir Putin a evocat miercuri posibilitatea de a-l ajuta pe Kim să construiască sateliţi, în pofida eşecului recent al Phenianului de a plasa pe orbită, în două rânduri, un satelit militar de spionaj.

Dar, pentru moment, Vladimir Putin rămâne evaziv cu privire la un acord care să îmbrace forma oficială cu Phenianul, declarând doar că vede "perspective" pentru cooperarea militară bilaterală.

Coreea de Nord, extrem de izolată din cauza programelor sale nuclear şi balistic, ar putea trage beneficii majore în acest context.

Dar "trebuie să rămânem prudenţi", apreciază Yohann Michell de la IISS, cu sediul la Londra. "Cred că ar putea exista un interes pentru Rusia. Rămâne de văzut dacă există un interes pentru Coreea de Nord şi dacă ceea ce cere în schimb este acceptabil pentru ruşi", adaugă el, subliniind întrebările în suspensie cu privire la "ponderea intereselor celor două" ţări.

După părerea unanimă a experţilor, armamentul nord-coreean, deşi i-ar permite Rusiei să îşi completeze stocurile, nu i-ar oferi un avantaj decisiv în teatrul de operaţiuni ucrainean. Iar o cooperare militară cu o ţară aflată sub sancţiunile ONU riscă să-l coste scump pe Vladimir Putin pe scena diplomatică internaţională.

Afişarea cu Kim Jong Un ar putea să fie mai degrabă un semnal strategic în atenţia taberei occidentale, notează analiştii.

"Moscova este interesată să pună în scenă o apropiere de Phenian, nu neapărat pentru a cumpăra arme", apreciază pe reţeaua socială X - fosta Twitter - Antoine Bondaz, expert la Fundaţia pentru cercetare strategică (FRS).

"De partea rusă, această strategie de comunicare vizează să pună presiune asupra Seulului", care "furnizează arme Ucrainei în mod indirect, via Polonia" şi care este al treilea furnizor de arme al NATO, susţine el în cotidianul francez Le Monde.