Costul ascuns al obezității: România pierde 2,5 miliarde de euro în fiecare an
Povara economică provocată de un indice de masă corporală (IMC) ridicat atinge cote alarmante pe întreg continentul, conform unei cercetări ample realizate de Office of Health Economics (OHE) la solicitarea Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) și citate de Euronews . Studiul a analizat situația din opt state europene: Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia și România.
România, printre țările europene afectate de costurile obezității Foto: Shutterstock
O notă de plată comparabilă cu bugetele pentru apărare
La nivelul țărilor evaluate, cheltuielile totale asociate surplusului de kilograme fluctuează între 0,7% și 1,4% din PIB. În valori absolute, discrepanțele sunt semnificative: de la cele 2,5 miliarde de euro înregistrate în România, până la un vârf de 55,2 miliarde de euro suportat de economia Germaniei. Regatul Unit raportează o pierdere de 43,2 miliarde de euro, în timp ce pentru Franța, Italia și Spania costurile se plasează în jurul pragului de 20 de miliarde de euro fiecare.
Raportat la întreaga economie, impactul atinge 1,4% din PIB în Regatul Unit și Grecia, 1,3% în Germania, 1,2% în Spania și 1,1% în Irlanda. În mod surprinzător, pentru Germania, Spania și Irlanda, sumele canalizate pentru a gestiona efectele unui IMC ridicat întrec resursele financiare direcționate către apărare. De asemenea, la nivel general, costul obezității rivalizează cu fondurile alocate pentru sectorul locuințelor.
Defalcat pe cap de locuitor, povara financiară anuală pornește de la 131 de euro pentru un cetățean român și ajunge la 662 de euro pentru un rezident din Germania.
Tratamente medicale și ore de muncă pierdute
Factura finală este împărțită între cheltuieli medicale directe și pierderi economice indirecte. Tratamentele pentru patologiile derivate din excesul ponderal însumează 100,4 miliarde de euro în cele opt state, aproape o treime din această sumă (30 de miliarde de euro) revenind exclusiv Germaniei.
Acești bani sunt absorbiți de gestionarea unor complicații grave: diabet de tip 2, maladii cardiovasculare, afecțiuni digestive, steatoză hepatică, boli respiratorii cronice, tulburări neurologice și cancer. Dincolo de sistemul sanitar, costurile indirecte trag economia în jos prin decese premature, absențe nemotivate sau prelungite de la serviciu, scăderea productivității și efortul nenumăratelor ore de îngrijire informală.
Dimensiunea umană este la fel de severă: excesul de greutate curmă anual 278.000 de vieți și răpește 8 milioane de ani de viață sănătoasă în țările monitorizate.
O explozie a cazurilor față de anii '90
Datele aferente anului 2024 arată că mai mult de jumătate din populația adultă a Europei are probleme ponderale: 30% sunt supraponderali, iar 26% suferă de obezitate (IMC de cel puțin 30). Situația s-a deteriorat accelerat în ultimele decenii. Din 1990 până în prezent, ponderea adulților supraponderali sau obezi a urcat cu 22%, în timp ce incidența obezității a explodat cu peste 75%. Estimările globale indică faptul că, până în 2035, unul din doi adulți din întreaga lume va fi supraponderal sau obez.
În lumina acestor statistici, măsurile adoptate până acum s-au dovedit insuficiente. Nathalie Moll, director general al EFPIA, a subliniat că stoparea fenomenului este vitală „pentru protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor, pentru protejarea sistemelor europene de sănătate și pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile în Europa”.
Reprezentanta industriei farmaceutice susține că se impune o reconfigurare rapidă a strategiilor actuale:
„Este necesară o schimbare urgentă în ceea ce privește modul în care este percepută, prevenită, diagnosticată și tratată obezitatea, pentru a îmbunătăți rezultatele, a reduce povara costurilor asupra serviciilor de sănătate, a crește productivitatea economică și reziliența societății”, a punctat Nathalie Moll.
Raportul recomandă ca punct de plecare recunoașterea oficială a obezității ca boală de sine stătătoare, nu doar ca factor de risc, alături de o extindere considerabilă a accesului la prevenție și opțiuni terapeutice eficiente.
Explorează subiectele:
