România se confruntă din nou cu o creștere fulminantă a cazurilor de COVID-19. Ultimele date oficiale, publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), arată o dublare a infectărilor de la o săptămână la alta, în special în rândul copiilor.

România intră în noul an școlar cu un val epidemic în plină ascensiune : cazurile de COVID-19 aproape s-au dublat într-o singură săptămână, iar procentul copiilor infectați, cu vârsta de până în 9 ani, se apropie de 40%.

Epidemiologul Octavian Jurma avertizează asupra posibilității ca vârful epidemiei să aibă loc în perioada începerii școlilor. Totodată, medicul pediatru, Mihai Craiu, atrage atenția asupra unor simptome mai puțin specifice infecției cu SARS-CoV-2, în cazul celor mici.

Epidemia accelerează înaintea începutului de an școlar

Ultimul raport, publicat pe site-ul Insitutului Național de Sănătate Publică, arată că în săptămâna 18 - 24 august au fost înregistrate 3.850 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID-19), Vorbim despre o creștere cu 87,2% față de săptămâna precedentă.

Datele statistice arată că 936 dintre cazurile noi din această perioadă sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare.

Repartiția cazurilor de COVID-19 confirmate pe grupe de vârstă este următoarea:

0-9 ani = 1.523 cazuri;

10-19 ani = 307 cazuri;

20-29 ani = 342 cazuri;

30-39 ani = 385 cazuri;

40-49 cazuri = 277 cazuri;

50-59 cazuri = 306 cazuri;

60-69 ani = 225 cazuri;

70-79 ani = 305 cazuri;

≥ 80 ani = 180 cazuri;.

Cele mai mari creșteri față de săptămâna anterioară s-au înregistrat la grupele de vârstă: 70-79 ani (53,1%), respectiv, 40-49 ani (49,3%), iar cea mai mică creștere, la grupa de vârstă 0-9 ani (43,3%).” – se arată în raportul INSP.

Creșterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât în doar trei săptămâni, copiii sub 10 ani au ajuns să reprezinte aproape 40% din totalul cazurilor confirmate.

Octavian Jurma: „Marea majoritate a infectărilor se focalizează pe acest grup, naiv imun”

Medicul și cercetătorul în sănătate publică, Octavian Jurma, spune că valul de COVID-19 din această vară a depășit prognozele inițiale.

„Eu anticipam o creștere undeva între 300-400% și un vârf, în jur la 5.000 de cazuri. Această creștere este mult peste, până acum sunt 7.469 de cazuri cumulate în luna august, începând cu data de 4. Luna iulie a avut 1.703 cazuri. Asta înseamnă o creștere de 338%”, a explicat el, pentru Adevărul.

Tendința ascendentă este confirmată și de evoluția săptămânală.

„Avem o creștere foarte mare, de peste 80% pe săptămână”, spune specialistul, iar cifrele îi dau dreptate: după ce la începutul lui august s-a înregistrat un plus de 50%, săptămâna următoare creșterea a fost de 80%, iar în cea de-a treia săptămână s-a ajuns la 87%.

„Nu avem semne că s-ar produce acel vârf, pe la mijlocul lunii august, cum a fost anul trecut. Dimpotrivă, vedem o accelerație, de la 50% în prima săptămână, la 80% creșterea din a doua săptămână și 87% în a treia. Deci am sărit de la 1.142 de cazuri, la 2.058, până la 3.850 de cazuri publicate pentru ultima săptămână. Mai mult de dublu față de luna iulie în doar o săptămână”, punctează Jurma.

Cei mai expuși par a fi copiii: de la sugari, până la școala primară. Unii dintre ei au contactul cu boala pentru prima oară, prin urmare, nu au avut de unde să capete imunitate. În plus, nu au avut nici posibilitatea vaccinării , la noi în țară.

„În aceste 3 săptămâni, ponderea a fost de 38% pentru grupa de vârstă 0-9 ani. Copiii sub 5 ani niciodată nu s-au putut vaccina în România, chiar dacă în alte țări din Europa s-a putut face de la 6 luni”, amintește cercetătorul. Contextul devine cu atât mai sensibil cu cât începutul de an școlar coincide cu ascensiunea valului.

„Așa cum se conturează lucrurile, este posibil să ne trezim că acest vârf al epidemiei va avea loc în perioada începerii școlilor. De obicei, deschiderea școlilor pe o variantă din aceasta nouă, a însemnat o creștere a numărului de cazuri”, avertizează Jurma, atrăgând atenția că revenirea elevilor în colectivitate ar putea alimenta o nouă accelerare.

În opinia lui, vulnerabilitatea copiilor se explică simplu: „Marea majoritate a infectărilor se focalizează pe acest grup, naiv imun. Ei n-au mai văzut niciodată virusul.”

Mihai Craiu: realitatea din spitale și simptomele atipice la copii

Medicul pediatru, Mihai Craiu, de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” a vobit despre actuala situație din spital.

„Numai în ultima săptămână am avut 73 de confirmați pozitiv. În principiu, mare parte dintre ei cu forme de severitate nu foarte mare. Pe jumătate i-am trimis acasă, întrucât erau școlari și preșcolari care puteau fi manageriați cu medicație simptomatică: de febră, desfundat nasul, hidratare generoasă și monitorizare. Cei foarte mici, cu vârsta de un an și sub, din păcate, mulți au rămas internați”, a spus el, pentru Adevărul.

Această situație subliniază că, deși majoritatea copiilor fac forme ușoare sau medii, sugarii și copiii foarte mici pot dezvolta complicații care necesită supraveghere medicală. Un element nou față de valurile anterioare este simptomatologia atipică, ușor de confundat.

„Spre deosebire de valurile anterioare, maladia nu mai este doar respiratorie. Pe de-o parte este mai greu de recunoscut de părinți. Mulți sugari au venit cu vărsături, diaree și deshidratare. Și atunci, părinții nu și-au pus problema că ar fi COVID-19. Pe de-o parte, aspectul de a mima alte enterocolite poate fi păcălitor. Pe de alta, cei mici nu s-au mai întâlnit cu boala. Ei, direct, nu au fost expuși, iar părinții lor au avut deja un declin al anticorpilor protectori, pentru că știm, potrivit studiilor, că anticorpii rămân la nivel protector undeva între 3-6 luni. Și prin boală și prin vaccinare”, explică medicul.

Craiu subliniază și rolul limitat al imunității materne, dobândite anterior.

„Mamele care au avut boala în urmă cu un an și jumătate, în valul Omicron, nu mai au anticorpi protectori pentru a-i transmite transplacentar sau, prin laptele matern”, susține specialistul.

Secția COVID-19, dedicată copiilor, este deja ocupată.

„Avem o secție care încă din timpul pandemiei a fost destinată internării acestor copii cu maladie COVID-19. Este un etaj întreg la parter, lângă compartimentul de primiri urgențe. În momentul acesta, secția e plină” , declară Mihai Craiu.

Din perspectiva specialistului, creșterea actuală a infectărilor nu este surprinzătoare.

„Era de așteptat. A fost vara, cu evenimente culturale foarte mari, unde adulții, care și-au pierdut între timp imunitatea, au împrumutat unii de la alții. Evident că, părinții cu copii mici au transmis și acasă”, afirmă el. Totuși, Mihai Craiu face apel la calm și la informare corectă.

„Mesajul nu trebuie să fie unul de panică. În actuala formă (Stratus) nu vorbim despre o boală foarte severă la persoane fără comorbidități”, punctează pediatrul.

Concluzia ar fi că majoritatea copiilor se recuperează rapid, cu tratament simptomatic și monitorizare la domiciliu, iar riscul de forme severe rămâne relativ scăzut pentru cei sănătoși. Chiar și așa, medicii recomandă părinților să rămână vigilenți și să acorde o atenție sporită igienei.

Ce este de făcut în școli

În prag de an școlar, părerile specialiștilor converg asupra unei idei: trebuie luate măsuri simple, dar eficiente.

Octavian Jurma atrage atenția asupra importanței controlului calității aerului în sălile de clasă, subliniind că investițiile relativ mici pot aduce beneficii majore pentru sănătatea elevilor:

„Cel mai bun lucru care s-ar pufea face în școli: sisteme de filtrare a aerului. Cu investiții relativ mici s-ar fi putut securiza clasele din toată țara. Metode non-farmaceutice care sunt eficiente, care împiedică circulația aeriană a virusului. Dacă aerul este filtrat înainte de intrarea în clasă nu mai este nevoie de mască. Aerisirea claselor, în locul aerului condiționat”, spune el.

Specialistul explică faptul că aerul condiționat poate favoriza răspândirea virusului atunci când nu există ventilație adecvată, iar filtrele de aer și aerisirea naturală reprezintă soluții simple, dar foarte eficiente, pentru prevenirea transmiterii SARS-CoV-2 între elevi și profesori.

În plus, aceste metode permit păstrarea unui mediu de învățare confortabil, fără nevoia obligatorie de mască, ceea ce poate reduce rezistența copiilor la regulile de prevenție și poate menține atmosfera școlară normală.

Mihai Craiu vine cu o completare importantă. Respectarea igienei rămână una dintre cele mai eficiente metode pentru prevenirea transmiterii virusului.

„Ceea ce trebuie să facă toate școlile este să aibă apă curentă și detergent la îndemână. Nu o să ne apucăm să facem economie la detergenți”, spune medicul. Pediatrul atrage atenția asupra unui risc aparent banal, dar extrem de important: transmiterea prin intermediul mâinilor murdare. Deși ne-am dezobișnuit de acest obicei din timpul pandemiei, gelul dezinfectant ar trebui să fie nelipsit din ghiozdan.

„Riscul de transmitere prin mâini, pe care le punem pe sandwich, lapte, corn, le ducem la ochi ș.a.m.d., e foarte mare. Oamenii s-au dezobișnuit să se mai spele pe mâini, să se dezinfecteze, după ce a trecut spaima pandemică. Trebuie să ne pregătim, să existe în ghiozdan un flacon cu gel dezinfectant și să reantrenăm copiii să se spele temeinic pe mâini”, atrage el atenția.

Totuși, dacă vorbim despre copii foarte sensibili, sau cu afecțiuni cronice, ideală ar fi limitarea expunerii.

„Dacă un copil este vulnerabil, este diabetic, are probleme cu imunitatea, în aceste cazuri ar fi bine ca părinții să ia în considerare să îi țină acasă două-trei săptămâni, până trece valul. Ar trebui să se consulte cu medicul. Riscul e mare de infectare, de obicei, în primele două săptămâni, nu mai mult”, a transmis Octavian Jurma.

Mihai Craiu ridică și problema unei alte categorii vulnerabile, de asemenea: vârstnicii. În acest caz specific, el face referire la bunicii care își însoțesc nepoții la școală și grădiniță.

„Începutul grădinițelor și al școlilor, care va însemna aglomerarea mijloacelor de transport în comun a persoanelor vulnerabile, pentru că bunicii duc și iau nepoții de la școală. Acolo va fi un mic risc pentru persoanele de o anumită vârstă și pentru cei foarte mici, care încă nu sunt nici la creșă nici la grădiniță”, spune medicul.

În ultima perioadă raportată de INSP (18-24 august 2025), a existat și un deces, cauzat de infecția cu COVID-19: o femeie, în vârstă de peste 80 de ani, care prezenta comorbidități asociate.