Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, la Zilele europene ale cercetării și inovării: Viitorul mai bun și mai verde al Europei și al lumii depinde de cercetare și inovare

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, la Zilele europene ale cercetării și inovării: Viitorul mai bun și mai verde al Europei și al lumii depinde de cercetare și inovare

Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat tuturor că inovația și cercetarea reprezintă cheia pentru găsirea celor mai eficiente soluții și pentru redresarea după criză, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European,

Acesta a participat miercuri, la invitația comisarului european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării (RIDaysEU) un eveniment emblematic organizat anual ce reunește comisari și deputați europeni, cercetători, antreprenori, inventatori și cetățeni europeni interesați de inovare.

”RIDaysEU sunt un model pentru lumea întreagă, cu atât mai mult cu cât Programul de Cercetare al Uniunii are începând de anul acesta un buget record, cel mai mare din lume, peste 95 miliarde euro”, a precizat Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a subliniat că viitorul Europei, atât, social, economic, dar și de sănătate, depinde de cercetare și inovare.

”Pandemia COVID-19 ne-a demonstrat tuturor că inovația și cercetarea reprezintă cheia pentru găsirea celor mai eficiente soluții și recuperarea după criză. Cercetarea și inovarea ne fac mai competitivi, mai rezistenți și, de ce nu, mai responsabili. De cercetare și inovare depinde viitorul mai bun și mai verde al Europei și al lumii, în general”, a explicat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a semnalat că această ”capacitate de cercetare și inovare a Europei este motorul care stă la baza multor domenii cheie” precum ”energia, mediul, digitalizarea, apărarea, spațiul, transporturile și comerțul”, iar ”investițiile în cercetare sunt sinonime cu siguranța, competitivitatea și prosperitatea”.

”Mă bucur și doresc să le mulțumesc tuturor colegilor mei din Parlamentul European care au înțeles importanța crucială pe care Programul Horizon Europe o are pentru viitorul UE și a fiecărui stat membru în parte și au votat un buget record pentru acest Program. Urmează acum să îl implementăm cu succes și să demonstrăm lumii întregi că suntem o forță, pregătită să facă față tuturor provocărilor care vor urma”, și-a exprimat speranța președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

  • Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  • Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  • Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

  • Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
  • Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
  • Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
  • Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

 

Sursa: caleaeuropeana.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 PSD și PNL vor avea candidați separați la București: Gabriela Firea și Sebastian Burduja

2 O informație care dă fiori / Ce știe CIA despre intențiile Rusiei în Europa?

3 Piedone este pe punctul de a pierde inclusiv Sectorul 5... E disperare mare printre acoliții lui... Deh, s-a schimbat joaca...

4 AUDIO Numele lui Coldea, într-un nou scandal. Anca Alexandrescu a difuzat înregistrări depuse la DNA

5 Surprize în noul sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro