Proiectele de sănătate care pot fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a fi implementate cu bani europeni, trebuie încheiate în patru ani, lucru posibil dacă sunt competitive, a declarat eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health) 2021-2027, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

Cristian Bușoi a făcut această declarație în contextul în care România are oportunitatea de a investi 5 mld. de euro în modernizarea și consolidarea sistemului sanitar și a cercetării din domeniul sănătății în următorii 4-7 ani, fonduri europene care sunt împărțite pe două direcții majore:

1. Fondul de Redresare și Reziliență, ceea ce la nivel de țară se traduce în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde avem alocate aproape 2 mld. euro pe patru direcții importante (reabilitarea sau susținerea construcției de noi unități spitalicești; dotarea și reabilitarea majoră a infrastructurii medicale oncologice; modernizarea secțiilor de boli cardiovasculare din spitalele deja existente), la care se adaugă o axă de finanțare pentru digitalizarea spitalelor. Acești bani trebuie accesați în 3-4 ani.
2. Programul Operațional de Sănătate cu o valoare de aproape 3 mld. de euro în bani europeni, la care se adaugă cofinanțările naționale.

În acest context, eurodeputatul a precizat că „ceea ce se include în PNRR trebuie să fie proiecte care se pot termina în patru ani”. De aceea, construcția spitalelor regionale merge cătrre Programul Operațional Sănătate pentru că „avem un termen mai lung, de șapte ani, în care le putem realiza, iar în PNRR ne concentrăm pe spitale deja existente care se vor schimba cu totul”.

Cristian Bușoi a oferit în acest sens mai multe exemple:

„Institutul Oncologic București are un proiect care poate fi terminat clar în patru ani de zile și care va schimba cu totul felul în care funcționează. De asemenea, Spitalul Fundeni a încheiat de curând un acord de parteneriat pentru un proiect matur căruia trebuie să îi dea drumul și la finalul căruia va avea o față nouă, pe o structură deja existentă, cu personal existent, cu anumite dotări care vor fi preluate din actualul spital, pentru că și aici s-au investit bani din bugetul național sau din alte surse”.

De asemenea, eurodeputatul a menționat dotări din secțiile de oncologie sau din secțiile de bolicardiovasculare, precum acceleratoare de radioterapie, săli de operație sau echipamente de imagistică medicală.

Potrivit acestuia, selecția spitalelor care vor primi finanțare pentru reabilitare se va face conform criteriilor europene, în urma unei proceduri competitive pe care Ministerul Fondurilor Europene o va lansa cel mai probabil în primul trimestru sau până la jumătatea anului viitor. Mai mult, spitalele care au proiecte cu o viziune despre dezvoltare și care au o anumită mărime și un impact ca importanță la nivel de locuitori din perspectiva procedurilor medicale desfășurate vor avea cele mai multe șanse de a fi finanțate din bani europeni.

„Toate aceste lucruri pot fi terminate în patru ani de zile dacă se pornește o procedură de achiziție publică competitivă europeană. Într-un an de zile se poate încheia partea de achiziție publică după care ai la dispoziție pentru implementare cel mult trei ani”.

În mod similar, „spitalele digitale, cu soft-uri de digitalizare pot fi puse în funcțiune în termen de 6 luni, maxim un an de la încheierea licitației”, a mai menționat eurodeputatul.

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că se poate merge spre proiectele de energie, „care sunt deja mature și care așteaptă doar o sursă de finanțare, iar partea de digitalizare va fi foarte mult îndreptată către sectorul privat unde capacitatea de a implementa proiecte este foarte rapidă”.

Sursa: caleaeuropeana.ro

Distribuie Distribuie Comentarii