Criză de profesori în România: raportul OCDE dezvăluie vulnerabilitățile majore din școli

Lipsa cadrelor specializate pune o presiune constantă pe unitățile de învățământ, însă modul în care țările gestionează această criză variază semnificativ. În timp ce state precum Ungaria, Turcia sau Letonia au 100% dintre cadrele necalificate din învățământul public primar și secundar înrolate în programe de finalizare a studiilor, în alte părți integrarea lor este mult mai lentă. Polonia are o proporție de 91%, România ajunge la 57%, iar Luxemburgul la 55%. La polul opus se găsesc sisteme precum cel din Lituania (5%), Anglia (10%), Norvegia (14%) sau Irlanda (19%, cifră care urcă însă la 33% dacă profesorii sunt luați în calcul individual, nu după totalul orelor lucrate, evidențiind formule de normare diferite).

În vreme ce în anumite sisteme didactice aceste cifre reflectă viitori profesori care își definitivează practica profesională, în cazul României datele indică mai degrabă recurgerea forțată la proceduri speciale de încadrare și la rute alternative pentru a completa lipsurile acute de la clasă.

Rate ridicate de posturi neocupate la nivel european

Metodologiile de calcul al deficitului diferă pe plan internațional. O primă categorie de state anticipează posturile rămase goale înainte de deschiderea noului an școlar, comparând necesarul cu rezultatele concursurilor de titularizare — abordare utilizată de România, Franța, Coreea de Sud, Luxemburg și Turcia. Alte administrații, precum Austria, Argentina sau Comunitatea Franceză din Belgia, își bazează previziunile pe generațiile de absolvenți preconizate. În ambele scenarii, anticiparea le permite școlilor să găsească alternative sau să recurgă la personal necalificat înainte de începerea cursurilor.

O a doua categorie monitorizează situația direct, măsurând pozițiile rămase vacante la debutul cursurilor sau imediat după. Printre țările care optează pentru această abordare descentralizată se numără Bulgaria, Canada, Chile, Anglia, Comunitatea Flamandă din Belgia, Irlanda, Japonia, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Slovacia și Suedia, unde angajările se fac cu precădere direct de către școli.

Pentru intervalul 2024/2025, în rândul sistemelor care prognozează deficitul prin concursuri (Grupa 1), cotele de posturi neocupate atât în primar, cât și în secundar variază de la 0% în Coreea și Turcia până la 3,6% în Luxemburg. România raportează al doilea cel mai ridicat nivel din această grupă, cu o pondere de 2,8%, fiind urmată de Comunitatea Franceză a Belgiei (2,3%), în timp ce Franța menține un nivel redus, de doar 0,4%.

În rândul statelor care evaluează lipsurile la debutul anului școlar (Grupa 2), Letonia înregistrează 3,0%, urmată de Chile (2,9%), Irlanda (2,2%), Comunitatea Flamandă a Belgiei (2,1%) și Țările de Jos (2,0%). Bulgaria raportează o pondere de doar 0,3%. Chiar dacă la nivel absolut Canada cumulează peste 5.000 de catedre goale, iar Bulgaria mai puțin de 200, raportat la numărul total de angajați din învățământ procentul rămâne sub pragul de 4% în toate sistemele analizate de OCDE.

Gimnaziul și liceul, cele mai afectate niveluri

Deficitul de profesori este resimțit diferențiat în funcție de ciclul de învățământ, fiind mult mai pronunțat la nivelurile secundare (gimnaziu și liceu). Această discrepanță se vede clar în România, unde învățământul secundar consemnează 3,3% posturi vacante, față de 1,5% în ciclul primar. Situații asemănătoare sunt în Letonia (3,9% în secundar versus 1,9% în primar), Chile (3,6% față de 2,6%) și Comunitatea Franceză a Belgiei (3,1% față de 1,8%). Fenomenul este explicat în mare parte prin criza acută de cadre pe materiile din sfera STEM (științe exacte, tehnologie, inginerie și matematică).

Sunt însă și state care prezintă tendința inversă: Irlanda are o rată mai mică la secundar (1,0% comparativ cu 3,2% la primar), Suedia (0,4% față de 1,7%) și Japonia (0,3% față de 0,4%). Pe de altă parte, țări ca Franța, Anglia, Coreea și Turcia păstrează un nivel redus și omogen la toate ciclurile, sub 1%.

Examenul de admitere și statutul profesorului

Deși concurența și filtrele diferă considerabil la examenele naționale, România are cea mai mare rată de candidați admiși dintre sistemele care folosesc această metodă: nu mai puțin de 73% dintre concurenți ajung pe un post. În Luxemburg, rata este de 42%, în Japonia de 36%, în Franța de 28%, iar în Coreea ajunge la un strict 19%.

În statele unde recrutarea este lăsată la latitudinea școlilor, cota de integrare a absolvenților care devin profesori la finalul anului terminal este și mai ridicată: 84% în Comunitatea Flamandă a Belgiei, 85% în Ungaria, 87% în Bulgaria și Letonia, 91% în Anglia, 93% în Lituania și 95% în Slovacia — diferențe ce reflectă însă metode distincte de raportare statistică, nu neapărat exigențe mai scăzute.

Percepția asupra meseriei rămâne un alt indicator critic. Media OCDE arată că doar 22% dintre profesori simt că rolul lor este apreciat cum se cuvine în societate. În Franța, procentul coboară la un îngrijorător 4%, în Belgia francofonă la 6%, în Slovacia și Slovenia la 7%, în Ungaria la 8% și în Portugalia la 9%. Prin contrast, încrederea în valoarea profesiei atinge 77% în Arabia Saudită, 63% în Africa de Sud, 54% în Columbia, 48% în Finlanda și se menține la un nivel relativ ridicat, de 42%, în Bulgaria și România.

Calendarul aderării României la OCDE

Publicarea acestor evaluări coincide cu parcursul final al României pentru intrarea în organizație. Statul român a parcurs cu succes întreaga etapă tehnică a procesului de aderare:

• Președintele Nicușor Dan a anunțat la 1 septembrie 2026 închiderea tuturor celor 25 de grupuri de cerințe tehnice.
• Ultimul dosar avizat favorabil a fost în aprilie 2026, provenind de la Comitetul pentru Investiții, for esențial prin implicațiile sale asupra cadrului de afaceri, conform datelor difuzate de Radio România .
• Alte evaluări primite în 2026 au vizat domenii precum afacerile fiscale, guvernanța publică, piețele financiare, politicile de mediu, analiza economică, dar și sectoare precum biotehnologia și produsele chimice, menționate de Agerpres .
• Dintre națiunile care au inițiat negocierile în perioada 2022-2023, România s-a poziționat ca lider de parcurs, detaliu subliniat de Agerpres .
• Au fost transpuse reforme instituționale majore, între care normele vizând „ușile rotitoare” împotriva conflictelor de interese și mecanismul Registrului Unic de Transparență.

În prezent, decizia a trecut în sfera politică a Consiliului OCDE. În ciuda unor tensiuni apărute în dialogul cu Statele Unite, care ar putea genera rezerve, administrația de la București vizează oficializarea intrării pe parcursul anului 2026. Obiectivul rămâne susținut de partidele care au compus fosta coaliție guvernamentală, aderarea urmând să atragă anual investiții suplimentare estimate la două miliarde de euro.

Ultimele etape formale presupun adoptarea hotărârii politice de către Consiliu, după cum relevă și analizele publicate pe HotNews.ro , negocierea acordului și stabilirea unei contribuții anuale de 4-5 milioane de euro, urmate de ratificarea documentului în Parlament și depunerea formală a instrumentului de aderare.

Explorează subiectele:

educatie OCDE profesori

Distribuie Distribuie Comentarii