Cronica unui eșec anunțat: doar un pas până la neconstituționalitatea legii pensiilor speciale
Judecătorul-raportor în cazul legii pensiilor speciale propune colegilor din CCR declararea ca neconstituțională a inițiativei, arată raportul întocmit și prezentat chiar de Marian Enache, șeful instituției.
Documentul cu argumentele judecătorului-raportor a fost prezentat de Spotmedia , cu o zi înainte de votul din plenul CCR. În concluziile înaintate, președintele CCR, propune admitere aspectelor care privesc neconstituționalitatea intrinsecă (din sesizarea ÎCCJ) și respingerea celor de natură extrinsecă (de exemplu, pe procedura de adoptare), cu toate că și la cele din urmă sunt nuanțe.
Așadar, concluziile ar fi: „1.Admite obiecția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. I-IV, art. XIII alin (5) și (6) și art. XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceste sunt neconstituționale.
2.Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate”.
În document au fost prezentate atât elemente juridice, dar și de context privind alte încercări de a trece unele pensii speciale pe contributivitate. Marian Enache a explicat și faptul că în 2010 unele pensii au fost trecute pe contributivitate, ca urmare a crizei economice globale, însă nu și cele ale magistraților, de exemplu.
Problema recalculării pensiilor aflate în plată
Unul din argumentele forte privind neconstituționalitatea proiectului este cel recalcularea pensiilor aflate în plată în cazul magistraților, despre care la fiecare discuție purtată de reporterii „Adevărul” cu foști judecători ai CCR , aceștia au avertizat că e un mare motiv pentru a nu trece legea de filtrul Curții.
„Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul a pensiei respective rămane guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținuta. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității juridice, ori de cate ori legiuitor apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru ca neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională acordat în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Orice încercare de reconsiderare a elementelor aplicabile la acel moment pentru pensiile aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta garanției de neretroactivitate a legii”, explică judecătorul-raportul în documentul prezentat colegilor.
Enache susține că sunt ridicate probleme de constituționalitate și în ceea ce privește „stabilirea unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu”. Problema nu este legată de decizia politicului de a impune o impozitare mai dură. ci faptul că nu ar fi clară baza de impunere, din punct de vedere al formulării legislative. „Caracterul confuz al reglementării este evident și nu permite decât o apreciere din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituție, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește cerințele de calitate a legii”, arată judecătorul-raportor.
Referitor la modul în care are loc pensionarea și noua formulă de calcul, judecătorul-raportor a punctat. „Având în vedere cele expuse, se pune problema dacă efectul combinat al acestor prevederi afectează principiul independenței justiției (componenta instituțională) din perspectiva faptului că reglementarea unor asemenea condiții generează pensionări accelerate/ demisii generate de lipsa unei perspective rezonabile de a dobândi pensia de serviciu la final de carieră/ scăderea atractivității profesiilor din sistemul justiției. Cu alte cuvinte, trebuie sa se evalueze limita libertății de legiferare a Parlamentului atunci când în discuție este componenta instituțională a independenței justiției”, arată șeful CCR, în argumentația sa.
De asemenea, este invocat faptul că instituția „(n.r. - Curtea) a făcut referire la anumite documente internaționale (...), care stabilesc plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”.
Pensia de serviciu transformată în una contributivă
În raportul care va fi baza pentru votul de miercuri, Enache mai critică și faptul că prin noul mod de gândire a pensiei de serviciu - vechime, baza de calcul etc - practic are loc modificarea pensiei de serviciu, care e asigurată magistraților, în una pe bază de contributivitate.
„Astfel, (n.r. prin) adunarea cuantumului indemnizațiilor încadrarea brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesar pensionarii și împarțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul este un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru ca, în realitate, transformă pensia de serviciu într-una contributivă, cu o modalitate adaptată de calcul. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25 de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie”, se mai arată în document.
Mod „defectuos” de realizare a eșalonării vârstei de pensionare
Este criticat și faptul că actualizarea nu mai are loc potrivit măririlor care au loc pentru magistrații în activitate, ținându-se cont de funcția, gradul și vechimea corespunzătoare.
O altă problemă semnalată este trecerea la un sistem abrupt de creștere a vârstei de pensionare, precum și a diferențele în ceea ce privește filosofia pensionării la militari și cea la magistrați.
„Prin urmare, modul defectuos de realizare a eșalonarii creșterii vârstei standard de pensionare este de natură a încălca art.1 alin.(5) din Constituție în componența sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesare a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, mai arată Enache.
În plenul CCR, fiecare magistrat (în total fiind nouă la număr) are un vot, fiind necesare cinci voturi pentru a fi luată o decizie.
