Reconstituirea zilei în care premierul l-a primit pe afaceristul condamnat pentru dare de mită

La procesul în care, în 2022, a fost condamnat definitiv la 2 ani cu suspendare pentru că i-a dat 3.000 de lei mită directoarei de la DSVSA Bacău, Fănel Bogos spunea despre el că e „cel mai mare producător de ouă din ţară”. Are 26 de ferme de păsări, una de prepelițe, una de vaci, o fermă de capre și oi, dar și una de porci, iar cifra de afaceri a firmei lui, VANBET SRL, se ridică la 90 de milioane de euro.

Fănel Bogos. Foto: monitoruldevaslui.ro

Toamna trecută, la una dintre ferme a existat un focar de salmonella, iar Bogos a pierdut peste 200.000 de păsări și 6 milioane de ouă. A cerut statului compensații, vreo 3 milioane de euro, dar DSVSA Vaslui i-a respins dosarul. Atunci, spun procurorii DNA, Bogos a apelat la mai multe persoane și cercuri relaționale de influență, pentru a-l da jos din funcție pe directorul DSVSA. Mihai Barbu, preşedintele PNL Vaslui, era unul dintre cei care-l ajutau în acest demers.

Altul era Mihail Aniţei, care susținea că face parte din serviciile secrete. Potrivit stenogramelor din dosarul DNA, apărute în presă , în seara de 16 septembrie, cu o săptămână înainte de a fi primit la Palatul Victoria, Bogos l-a sunat pe Aniței, informându-l: „Marți m-a chemat.. marți… marți m-a chemat Bolojan la ea, la el…! Marți m-a chemat Bolojan la el! Din partea…, auziți? Din partea unui domn, Barbu, care este vicepreședinte la PNL! Intermediarul mi-a spus că marți ne-ntâlnim… Ne-ntâlnim cu Bolojan! Eu fac pariu cu dumneavoastră că-l văd sigur!”.

Pariul era ca şi câştigat. În Ziua Z, pe 23 septembrie, conform datelor din dosar publicate de presă , Fănel Bogos a venit la București, unde s-a întâlnit cu Mihai Barbu. Cei doi au mers mai întâi la sediul Administrației Apele Române, de unde afaceristul avea nevoie de un aviz, pentru o fabrică de nutrețuri. De acolo, au plecat spre sediul central al PNL, aflat pe Aleea Modrogan, unde au zăbovit mai multe ore.

În jurul prânzului, Bogos suna o angajată, spunându-i ce să pună în coşul cu produse pe care urma să-l primească trezorierul PNL: „hai să zicem, 80 de pulpe…! 20 de cartoane de 20, dar să fie oul cu două gălbenușuri. Brânză maturată, vreo 3-4 kile, brânză de burduf, 10 kile…”.

În acea după-amiază, Fănel Bogos s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan. I-a povestit despre această întrevedere şi lui Aniţei care, în aceeaşi zi, îi spunea la telefon unei apropiate: „Degeaba s-a dus la Bolojan, am stat deoparte și am râs. S-a dus! (…) A mers la Bolojan și a mers direct… degeaba, a mai dat un milion jumate de euro ca să-l pună față-n față cu Bolojan, și răspunsul lui Bolojan, după 4 ore, a fost… pe bune, «prea multe bube în cap, nu mă bag»! Deci, știm când s-a dus în Modrogan, știm ce s-a discutat, știm tot. L-a dus la ședința de Guvern, l-a scos pe Bolojan”, se arată în interceptările publicate în presă .

Cu două săptămâni înainte de această întâlnire de la Palatul Victoria, Mihai Barbu fusese numit trezorier al PNL, un partid înglodat în datorii.

Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui și trezorier al partidului. Foto: pagina de Facebook a lui Mihai Barbu

Oamenii de rând care vor o audiență, trimişi la intrarea dinspre str. Paris sau pe site, să completeze formulare

Pe 5 noiembrie, totul a devenit public. În aceeaşi zi, Guvernul a confirmat, prin purtătorul de cuvânt, că „pe 23 septembrie, dl Barbu, președinte PNL Vaslui, a fost în audiență la primul-ministru” şi „a venit însoțit de dl Fănel Bogos”.

Mulți români şi-ar dori, mai ales în această perioadă grea, ca premierul țării să-i primească în audiență, să le asculte problemele şi să-i ajute în rezolvarea lor. Tocmai de aceea, Libertatea a solicitat Guvernului să comunice care este cadrul legal în baza căruia prim-ministrul României poate primi în audiență cetățenii şi care este programul de primire în audiență al premierului.

După 18 zile, am primit următorul răspuns: „Activitățile de primire în audiență și îndrumare asigurate de Secretariatul General al Guvernului prin Direcția Relații Publice în relația cu cetățenii conform art. 3 alin. (1) pct. 24 din H.G. nr. 137/2020, cu modificările și completările ulterioare, se desfășoară conform programului de audiențe postat pe site-ul instituției, respectiv la https://sgg.gov.ro/1/informatii_contact-2/ rubrica relații cu publicul”.

Potrivit legii , Secretariatul General al Guvernului (SGG) este singurul care „asigură activitatea de primire în audienţe (la Palatul Victoria – n.r.) în relaţia cu cetăţenii”.

Guvernul ne anunță că, pentru a vorbi cu cineva din Palatul Victoria, oamenii de rând trebuie să se adreseze „Biroului audienţe cetăţeni”, fie telefonic (la numărul 021.314.34.00 – int. 1006), fie personal, accesul publicului făcându-se dinspre str. Paris, pe la intrarea C a Palatului Victoria.

PDF răspunsul Guvernului la solicitarea Libertatea

„Solicitarea de audiență”, se mai precizează în răspunsul Guvernului, „poate fi trimisă și prin intermediul site-ului SGG, prin mesajele completate la adresa https://sgg.gov.ro/1/stai-in-legatura-cu-noi/ , precum și prin adresele de poșta electronică afișate pe site”.

Dar, dacă urmează aceşti paşi, orice român ar putea fi primit de către premier, în biroul său? „După caz, audiențele se pot acorda şi de către demnitari și/sau persoane desemnate de către decidenții instituționali, cu atribuții în domeniile de activitate din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”, spun cei din Executiv, în răspunsul trimis la solicitarea Libertatea.

Trezorierul PNL şi afaceristul condamnat pentru corupție, înscrişi în audiență prin telefon, de şefa de cabinet

Mihai Barbu şi afaceristul Bogos n-au ajuns în biroul premierului de la coada dinspre str. Paris. Şi nici n-au cerut audiența online, pe „stai-în-legatură-cu-noi”. „Am vorbit la cabinet la domnul președinte (al PNL, Ilie Bolojan – n.r.) și am așteptat să-mi spună când are o fereastră, pentru a mă primi. N-am vorbit direct cu domnul Bolojan, ci cu șefa de cabinet, dumneaei se ocupă de programul premierului”, declara Mihai Barbu la Antena 3 , a doua zi după ce s-a aflat de audiența la care a mers cu Bogos.

În aceeaşi zi, premierul Bolojan explica la Digi24 cum i-a primit în audiență pe cei doi: „a fost o programare care cred că s-a făcut prin cabinet, nu mai știu exact”.

Însă şefa (directorul) de cabinet, Ana Smărăndița Irina, face parte din Cancelaria Prim-Ministrului care, potrivit HG 832/2022 , nu are printre atribuții programarea audiențelor.

E normal să existe această diferență de tratament între românii de rând şi cei ce pot ajunge la premier dând un singur telefon? Legea spune că nu.

Persoanele prevăzute la art. 47^2 alin. (1) (membrii Guvernului, printre care şi premierul – n.r.) sunt obligate să asigure tratamentul egal în ceea ce privește participarea persoanelor la activități oficiale pe care le organizează sau la care au acces prin natura funcției exercitate în baza atribuțiilor sau mandatului.

Art. 47^10 (Utilizarea resurselor publice) din Codul Administrativ :

Ce s-a întâmplat în biroul premierului în cele 15 minute, cât a durat audiența în care a fost primit Bogos

Pe 6 noiembrie, tot la Digi24 , premierul declara că trezorierul PNL i-a solicitat audiență, „spunându-mi că vrea să-mi prezinte un domn (pe Fănel Bogos – n.r.), într-o chestiune politică. El fiind un om care ar putea să candideze în județul Vaslui și, dacă ar avea o întâlnire cu mine, probabil că ar fi determinat sau mai convins să se implice în politică”.

Bolojan susține că, atunci când a ajuns în biroul lui, Bogos „și-a prezentat compania, ce face, și problemele pe care le are din partea autorităților statului, necerându-mi nimic. Subliniez pe tema asta. (…) Spunea că nu este tratat corespunzător de către autoritățile publice din zona respectivă. A fost o întâlnire, probabil în jur de 15 minute, și ne-am dat mâna și am plecat mai departe. (…) Nu s-a întâmplat absolut nimic, în afară de a face această prezentare. Eu am avut așa, și acum îmi aduc aminte, un ușor trac, pentru că, venind să discute aspecte politice, a prezentat și aspecte care nu sunt strict pe zona politică”, declara Ilie Bolojan.

Tracul premierului a fost unul „uşor”, dar persistent, căci, după cum mărturisea chiar el, potrivit RADOR , în luna următoare n-a mai apucat să vorbească despre subiectul Bogos cu Mihai Barbu, pentru că „pur şi simplu, cred că ne-am văzut, o dată sau de două ori, în întâlnirile…, în şedinţe mari, unde nu pot să port discuţii private, datorită aglomeraţiei şi a faptului că nu rămâi singur”.

De ce ar fi considerat premierul că „subiectul Bogos” e unul privat, de vreme ce discuția din timpul audienței a fost una total inofensivă? E o întrebare retorică. Dar dacă discuția n-a fost inofensivă, iar Bogos i-a cerut ajutorul, pentru rezolvarea problemelor sale cu șeful DSVSA, premierul Bolojan, care n-a mers ulterior la poliție sau la Parchet, a comis infracțiunea de „omisiune a sesizării”, prevăzută de art. 267 din Codul Penal şi pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

„La această întâlnire nu mi s-a solicitat nimic şi, de asemenea, nu am făcut nimic!”, sublinia premierul, într-o altă intervenție, la HotSpot and HotNews Romania . Doar mi s-a prezentat un om, el şi-a spus problemele, în afară de discuțiile generale, şi aspectele pe care le-a perceput ca fiind nişte nedreptăți din partea instituțiilor statului – dar gândiți-vă că în fiecare zi am aceste date – şi le-am luat ca atare”.

Mihai Barbu și Ilie Bolojan. Foto: pagina de Facebook a lui Mihai Barbu

O audiență „pe chestiuni politice”, în clădirea Guvernului şi-n timpul jobului de premier

Pe 5 noiembrie, imediat după ce s-a aflat că premierul i-a primit la Palatul Victoria pe Barbu şi Bogos, inculpați într-un dosar DNA, purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că acea audiență fusese solicitată „pe chestiuni politice”. A doua zi a detaliat, spunând că „motivul acestei audienţe, motivul invocat, au fost chestiuni politice de organizare, la nivelul filialei (PNL – n.r.)”.

În aceeaşi zi, la Digi24 , însuşi premierul mărturisea: „Președintele PNL Vaslui mi-a solicitat audiență, spunându-mi că vrea să-mi prezinte un domn (pe Fănel Bogos – n.r.) într-o chestiune politică”.

Indirect, prim-ministrul a recunoscut că se ocupă de rezolvarea unor probleme ce țin de partid, în timpul programului şi-n cabinetul său de premier din clădirea Guvernului. Este legal să facă asta?

Atribuțiile prim-ministrului sunt cele stabilite de Constituția României şi de Codul Administrativ . El „conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin”, prezintă Parlamentului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, reprezintă Guvernul în relațiile acestuia cu Parlamentul, Președintele României, ÎCCJ ş.a.m.d..

Nu scrie nicăieri în fişa postului său că premierul, la locul său de muncă, pentru care e retribuit din bani publici cu peste 3.000 de euro/lună, ar putea să-şi rezolve şi problemele de partid, care sunt unele de interes privat.

De altfel, în Codul Administrativ, la art. 47^10 (Utilizarea resurselor publice), se precizează că „persoanele prevăzute la art. 47^2 alin. (1) (membrii Guvernului, printre care şi premierul – n.r.) sunt obligate să asigure (…) folosirea bunurilor aparținând autorității sau instituției publice numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției deținute, în conformitate cu prevederile legale”.

Câți oameni au ajuns în audiență la premier, în septembrie? 38, dar la SGG, spune Guvernul

Întâlnirea cu afaceristul condamnat pentru corupție şi cu trezorierul PNL n-a fost singura de acest fel, recunoaşte premierul Bolojan. „În fiecare zi mi se solicită tot felul de întâlniri şi, în funcție de ferestrele care rămân în agendă, încerc să le programez în aşa fel încât să mă întâlnesc cu cei care au probleme de rezolvat. (…) Mai există spații în care încerc să strecor şi aceste întâlniri”, pentru că, „atunci când eşti pe o funcție şi ai programul foarte aglomerat, încerci să-ți foloseşti timpul, ca să rezolvi cât mai multe probleme”, explica Bolojan, la HotSpot and HotNews Romania .

Cu o zi înainte, premierul declarase la Digi24: „Și astăzi am primit un om de afaceri, a venit însoţit de o doamnă, vă daţi seama, a fost o discuţie absolut normală”.

Libertatea a solicitat Guvernului să comunice câte persoane au fost primite în audiență de prim-ministrul României în cursul lunii septembrie, când a avut loc întrevederea acestuia cu Barbu şi Bogos. Am cerut, de asemenea, să ni se spună care era calitatea acestor persoane (profesie, funcție), care era obiectul solicitării de primire în audiență şi dacă, la finalul întrevederilor, au fost întocmite procese-verbale, pentru a se consemna subiectele discutate şi rezultatul audienței.

Guvernul a evitat un răspuns direct la prima întrebare, precizând: „În luna septembrie 2025, SGG, prin Direcția Relații Publice, a primit în audiență 38 de cetățeni (problematica vizată fiind în interesul privat al persoanei)”. Cei 38 sunt însă oameni veniți la intrarea dinspre str. Paris şi primiți în audiență de SGG, nu sunt afacerişti cu probleme, programați la premier prin telefon, de şefa lui de cabinet.

Unde și când trebuie să raporteze premierul toate întâlnirile sale din Palatul Victoria

La restul întrebărilor formulate de Libertatea, Guvernul a refuzat să răspundă, invocând Legea 544/2001, care prevede că „nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de răspunsuri la petiții și de audiențe, (…), dacă aceasta privește alte aprobări, autorizări, prestări de servicii și orice alte solicitări în afara informațiilor de interes public”.

Dar cel puțin o parte din informațiile solicitate de Libertatea trebuiau să fie de mult publice, potrivit legii. În aprilie anul acesta, în Codul Administrativ a fost introdus o nou capitol: „Norme de etică și conduită pentru membrii Guvernului și pentru alte persoane care ocupă funcții de demnitate publică la nivelul administrației publice centrale”, în care se vorbeşte şi despre Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), aflat în administrarea SGG.

Iar art. 47^11 prevede că „persoanele prevăzute la art. 47^2 alin. (1) (membrii Guvernului, printre care şi premierul – n.r.) au obligația de a se înregistra în RUTI și de a publica întâlnirile oficiale cu persoane terțe cu cel puțin două zile înaintea desfășurării acestora. Întâlnirile oficiale publicate în RUTI includ următoarele informații: numele persoanelor și/sau denumirea entităților participante; data și locul întâlnirii; descrierea scopului întâlnirii”.

Pentru acele întâlniri care s-au desfășurat fără o planificare prealabilă, există obligația publicării lor în RUTI „în termen de două zile de la data desfășurării acestora”.

Întrevederea premierului cu Barbu şi Bogos fusese programată cu o săptămână înainte, după cum am aflat deja din stenogramele aflate la dosarul DNA. Însă ea nu apare în RUTI. Nici n-ar fi avut cum, căci premierul Bolojan nu deține vreun cont pe această platformă , deşi el este obligat, prin lege, să se înregistreze aici, cu toate întâlnirile sale.

Pe data.gov.ro e publicată lista celor 3.282 de întâlniri pe care le-au avut demnitarii în perioada 2016-2022. Doar 31 sunt audiențe, şi aproape jumătate dintre ele au fost raportate în 2017, de vicepreşedintele ANAF. Sunt discuții despre accize, taxe de timbru, dar şi cu Ambasada Belgiei , despre „o speță legată de TVA pentru societatea Connect Group (cu sediul în Oradea)”.

La o săptămână după ce s-a aflat că Bogos a fost în audiență la premier, SGG a anunțat că a scos o nouă platformă RUTI, complet modernizată, iar „lansarea face parte din implementarea Jalonului 432 din PNRR, privind consolidarea eticii și integrității în administrație”. De fapt, această upgradare era una aşteptată încă din aprilie, fiind necesară pentru ca în RUTI să poată fi introduse şi „principalele teme de discuție și concluziile acestora”, în termen de 5 zile lucrătoare de la desfășurarea întâlnirii”, după cum prevede art. 47^11, alin. (5) din Codul Administrativ.

Din 2016, de când e funcțional acest registru, singurul premier al României cu cont pe RUTI a fost Dacian Cioloş .

Premierul Ilie Bolojan nu e înscris nici în prezent, pe noua platformă RUTI , iar pe lista decidenților figurează doar 12 persoane (cu precizarea că demisionarul Ionuț Moşteanu apare înscris de două ori, şi ca vicepremier, şi ca ministru al apărării).

Antecedentul din istoria recentă a PNL: o altă audiență în trei şi un bilețel trimis la Cotroceni

Ilie Bolojan nu e primul şef al Executivului care are întâlniri în cabinetul său din Palatul Victoria. În presa românească de după 1989 , există nenumărate exemple de audiențe acordate de alți premieri. Nu știm dacă ele treceau prin filtrul SGG, așa cum prevede legea, dar erau întâlniri cu reprezentanți ai unor asociații/sindicate sau cu prefecți/primari.

Cu o singură excepție: în iunie 2005, Călin Popescu Tăriceanu, premier al României şi preşedinte al PNL, l-a primit în audiență pe Dinu Patriciu, lider al Grupului Rompetrol, care la acel moment era acuzat de evaziune fiscală, spălare de bani şi înşelăciune, în dosarul privatizării Petromidia. La acea audiență, în cabinetul premierului fusese convocat şi ministrul justiției de atunci, Monica Macovei. Şase luni mai târziu, după ce presa a dezvăluit detalii despre această întâlnire, Guvernul a confirmat-o .

Ulterior, ministrul justiției a declarat pentru Jurnalul Național : „Întâlnirea nu a fost oportună, dar nu am creat-o eu şi nu a avut nicio consecință. Nu m-am ridicat să plec (când l-a văzut pe Dinu Patriciu – n.r.), deoarece eu sunt un om politicos”.

Bilețel Tăriceanu

După un an, Elena Udrea a dezvăluit că, în aceeaşi perioadă, premierul Tăriceanu i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu un bilețel, „roz sau galben”, prin care îi cerea o intervenție la Parchet, în dosarul Patriciu. La scurt timp, preşedintele Băsescu a confirmat informația, dând publicității conținutul acelui bilețel:

„Dragă Traiane,

1. Îți trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc.
2. Dacă ai ocazia să vorbeşti la Parchet despre subiect?”