Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit joi, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, la convocarea președintelui României, Nicușor Dan, pe agendă fiind stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor în cazul sistemelor de aeronave fără pilot, precum și stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național.

UPDATE 14.30 Moșteanu, precizări privind concluziile CSAT

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, prezintă concluziile discuțiilor CSAT:

„Am discutat în această ședința două proietce importante, două proiecte subsecvente aprobării leg 73/2025, privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate din spațiul aerian al României. proiectul a devenit lege în 19 mai.

În iulie am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile și linia de comandă pentru intervenția dronelor și azi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Aici, toate instituțiile din sistemul de aparate pot defini, există o lista care se actualizează în funcție de realități, poate să cuprindă obiective importante - de exemplu când se întâmplă un event important unde ai președinți sau premieri într-un spațiu public îl poți defini temporar că fiind unul care trebuie protejat. Legea face referire la capabilitățile tehnice pentru a interveni pentru protecția acestor obiective- identificare, bruiere și intervenție”, a precizat ministrul Apărării în urma ședinței CSAT de joi, 25 septembrie.

„E o decizie cu componentă politică atunci când e vorba de aeronava civilă” - Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării

Cel de-al doilea proiect stabilește linia de comandă în cazul invadării spațiului aerian al României:

„Al doilea proiect e cel care stabilește linia de comandă în cazul necesității de a doborî o aeronava neuatorizata în spațiul românesc/ în caul dronelor decizia e la comandantul militar misiunii , aeronave cu pilot militare decizia e luată de comandantul misiunii în conformitate cu deciziile NATO”, a explicat ministrul.

Pentru aeronave civile cu pilot „rămâne decizia de doborâre la ministru, ca si până acum, e o poveste veche, din 11 septembrie 2001. E o decizie cu componentă politică atunci când e vorba de aeronava civilă”.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit joi, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, la convocarea președintelui României, Nicușor Dan, pe agendă fiind stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor în cazul sistemelor de aeronave fără pilot, precum și stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național.

UPDATE 13.20 Ședința CSAT s-a încheiat

Ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan s-a încheiat.

Ședința a fost încheiată în urmă cu câteva minute la Palatul Cotroceni. Membrii CSAT au stabilit obiectivele care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord.

Au fost stabilite și persoanele care au dreptul să aprobe executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene, care utilizează neautorizat spațiul aerian al țării noastre. În România a fost adoptată recent, în mai, o lege care vizează aceste aspecte. Acum CSAT a discutat normele care vizează lanțul de comandă.

Rusia, acuzată că a încălcat spațiul aerian al NATO

Aliații din NATO au acuzat Rusia luni, 22 septembrie, în cadrul reuniunii Organizației Națiunilor Unite (ONU), că a încălcat spațiul aerian al alianței.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie, circa 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei. Dronele au fost doborâte și, pe fondul îngrijorărilor, Varșovia a invocat Articolul 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări cu membrii NATO atunci când o țară din Alianță simte că integritatea sa teritorială este amenințată.

Ulterior, pe 13 septembrie, populaţia din comunităţile aflate în imediata apropiere a nordului judeţului Tulcea, inclusiv cea din municipiu, zonă aflată la graniţa cu Ucraina, a primit două mesaje de alertă extremă şi a fost îndemnată să se adăpostească în locuri sigure, în contextul în care o dronă rusească a fost detectată în spaţiul aerian al României.

„Drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la nord-est de Chilia Veche, România, spre sud-vest de Izmail (regiunea Odesa, Ucraina, n.red.) şi a părăsit spaţiul aerian naţional în dreptul localităţii Pardina, îndreptându-se către Ucraina", se arată într-un comunicat al MApN.

În acest context, aeronave F-16 şi Eurofighter Typhoon, pilotate de militari români şi germani, au monitorizat zona, până la ora 21.30, şi au primit autorizarea de a doborî ţinta , potrivit sursei amintite.

A treia încălcare a spațiului aerian NATO din ultimele două săptămâni a avut loc în Estonia, după ce drone rusești au intrat fără permisiune în spațiul aerian al Poloniei și României, acțiuni care au fost condamnate de NATO.

***

Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi figurează stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor reprezentate de aeronavele fără pilot și definirea persoanelor care pot ordona sau aproba intervenții împotriva aparatelor aeriene ce utilizează neautorizat spațiul aerian național.

Vor fi analizate, de asemenea, cerințele tehnice ale echipamentelor și procedurile de informare în astfel de cazuri, precum și alte subiecte de actualitate în domeniul securității naționale.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a dat asigurări că România are „toate procedurile și capabilitățile” necesare pentru a reacționa la incursiuni aeriene, inclusiv în cazul dronelor. El a amintit incidentul din 13 septembrie, când două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă rusească intrată în spațiul aerian românesc, subliniind că aprobarea doborârii dronelor aparține comandantului militar al operațiunii.

Moșteanu a reiterat atunci că România condamnă ferm provocările venite din partea Rusiei, rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO și își consolidează capacitățile de apărare, inclusiv prin inițiativa „Eastern Sentry” anunțată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte.