Interpretarea anumitor dispoziţii penale şi procesual penale, într-o manieră diferită de cea ulterioară a Curţii Constituţionale, nu poate echivala cu o încălcare a atribuţiei - consideră Secţia pentru procurori a CSM, în motivarea avizului negativ dat la propunerea de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Secţia pentru procurori arată, în motivarea deciziei, că s-a imputat procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie, Laura Codruţa Kovesi, generarea a 3 conflicte juridice de natura constituţională, ce denota un comportament lipsit de loialitate constituţională, comportament sancţionat în două conflicte de natură constituţională constatate de CCR prin Deciziile 68/2017 şi 611/2017.

Sursa citată precizează că, în opinia ministrului Justiţiei, constatarea unui singur conflict juridic de natură constituţională nu are aptitudinea de a determina revocarea, însă situaţia este diferită în cazul existenţei a 3 astfel de sesizări într-un singur an, dintre care 2 admise, deoarece poate fi reţinut un comportament constând în încălcarea sistematică a Constituţiei.

"Analizarea încălcării sistematice a Constituţiei presupune, în opinia Secţiei pentru procurori, circumscrierea sa prezentului cadru procesual şi se concretizează într-o cercetare a modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente. Una dintre atribuţiile procurorului-şef direcţie, menţionată la articolul 7 litera a) din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, o constituie conducerea şi coordonarea întregii activităţi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu luarea măsurilor pentru buna organizare şi funcţionare a acesteia", se menţionează în motivare.

Secţia apreciază însă că interpretarea anumitor dispoziţii penale şi procesual penale, într-o manieră diferită de interpretarea ulterioară a Curţii Constituţionale a aceloraşi dispoziţii, nu poate echivala cu o încălcare a atribuţiei menţionate.

Secţia pentru procurori are în vedere considerentele deciziei numărul 838/27.05.2009, în cuprinsul cărora Curtea Constituţională, după constatarea unui conflict juridic de natura constituţională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul Romaniei şi Guvernul Romaniei, pe de altă parte, reţine că: potrivit articolului 147 alineatul (4) din Constituţie - "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

"Efectul ex nunc al actelor Curţii constituie o aplicare a principiului neretroactivităţii, garanţie fundamentală a drepturilor constituţionale de natură a asigura securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, o premisă a respectării separaţiei puterilor în stat, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept'', se arată în motivare. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii