CSM interpretează un răspuns al Comisiei Europene (CE) ca fiind un argument conform căruia Europa cere României doar să crească impozitarea pensiilor magistraților, celelalte privilegii fiind în regulă. Reprezentanța CE din România și mai mulți specialiști au explcat care este adevărul.

Depinde sau nu accesarea sumei de 230 de milioane de euro din PNRR de realizarea reformei pensiilor magistraților sau, în limbaj de lemn euro-birocratic, jalonul 215? Jalonul 215 este definit în cadrul PNRR ca „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, pe 9 octombrie, după amânările succesive ale deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind reforma pensiilor magistraților, că: „ rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon , deci o obligație pe care România și-a asumat-o în anii trecuți de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro pe care România nu a primit-o în momentul de față”.

În ziua următoarea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a afirmat că proiectul de lege cu reforma pensiilor magistraților propus de Guvernul Bolojan nu are nicio legătură cu obligațiile României din PNRR.

În comunicatul de presă transmis atunci , CSM face un istoric al legislației adoptate:

Astfel, se arată că odată cu adoptarea Legii nr. 282/2023 – pe care o vom numim reforma pensiilor din 2023 - care a modificat substanțial regimul pensionării magistraților, Comisia Europeană a considerat jalonul 215 ca fiind îndeplinit, conform unei evaluări din octombrie 2024.

Legea din 2023 prevedea că magistrații se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media salariilor brute de încadrare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate. În plus, se mai stabilea că cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut. De asemenea, se stabilea un impozit suplimentar între 10% și 20% pe pensiile magistraților, în funcție de cuantumul acestora.

Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024 a dinamitat reforma pensiilor magistraților din 2023, considerând-o neconstituțională. Astfel, Legea nu a mai putut să fie aplicată. Luând act de această decizie a CCR, Comisia Europeană a decis, în martie 2025, să considere jalonul 215 ca fiind neîndeplinit, astfel că s-a decis blocarea celor 230 de milioane de euro din PNRR.

CSM: Comisia a criticat doar faptul că pensiile magistraților nu au fost impozitate suplimentar

CSM arată că, de fapt, Comisia Europeană a considerat că singurul aspect care a determinat-o să considere că jalonul 2015 nu mai e îndeplinit este declararea ca neconstituțională a impozitării suplimentare cu procente între 10% și 20% a pensiilor magistraților. Astfel, Comisia Europeană nu ar fi avut o problemă cu declararea ca neconstituționale a celorlalte prevederi ale reformei pensiilor magistraților din 2023, cum ar fi cele referitoare la vârsta pensionării și schimbarea modului de calcul a pensiei. Simplu spus, Comisia ar fi considerat că dacă se revine la chestiunea impozitării pensiilor, celelalte condiții de pensionare pot rămâne neschimbate.

„În consecință, Comisia Europeană a constatat că, în privința impozitării pensiilor, nu mai este îndeplinit jalonul 215, afirmând că, în urma Deciziei nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României, adoptată la 19 decembrie 2024, Comisia înțelege că prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023 care introduce impozitarea mai mare a pensiilor nu pot fi puse în aplicare de guvern. Așadar, celelalte aspecte care privesc regimul de pensionare a magistraților (condiții de pensionare, mod de calcul al pensiei, etapizare etc.) nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate”, a arătat CSM în comunicatul de presă din luna octombrie.

Ministrul proiectelor europene acuză CSM că dezinformează: „Jalonul 215 va fi îndeplinit atunci când guvernul finalizează modificările asumate prin PNRR”

Punctul de vedere exprimat de CSM a fost criticat dur de către ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, care a susținut că „este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană”.

„Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației”, a subliniat Pîslaru.

El a mai arătat că a discutat cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care a confirmat că jalonul 215 va fi îndeplinit atunci când guvernul finalizează modificările asumate prin PNRR.

„Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, spune Dragoș Pîslaru.

Teza CSM reluată cu puțin timp înainte de retrimiterea Legii la CCR

Aceeași teză a CSM a fost reluată în comunicatul de presă al instituției din 13 noiembrie 2025: „Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor.”

Ce spune Comisia Europeană

„Adevărul” a cerut un punct de vedere de la Reprezentanța Comisiei Europene în România.

„România a transmis cea de-a treia cerere de plată la data de 15 decembrie 2023. Aceasta a fost plătită parțial la 10 iunie 2025, în valoare de 1,3 miliarde EUR. În decizia de suspendare, Comisia Europeană a constatat că șase jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată nu au fost îndeplinite.

Printre acestea, jalonul 215 vizează intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (inclusiv pensiile magistraților și judecătorilor)”, arată instituția europeană.

În răspuns se mai arată că membrii Comisiei au luat act de decizia Curții Constituționale referitoare la pensiile speciale. „Conform Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), România are termen până la 28 noiembrie 2025 (șase luni) pentru a finaliza măsurile aferente celor șase jaloane suspendate din a treia cerere de plată. La finalul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Dacă evaluarea va fi pozitivă, suspendarea va fi ridicată, iar Comisia va continua plata sumei suspendate”, se concluzionează în răspuns.

Ce prevede decizia Comisiei Europene de suspendare a fondurilor: ajunge impozitarea pensiilor sau e nevoie de reformă?

Oficialii au amintit de decizia din 28 mai 2025 a Comisiei cu privire la suspendarea fondurilor PNRR pentru România.

Astfel, cităm din document paragrafele legate de jalonul 215, „Reforma sistemului public de pensii”:

„Reforma presupune adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu sprijin de asistență tehnică, care va înlocui Legea nr. 127/2019. Noua legislație trebuie să mențină cheltuielile totale cu pensiile publice (inclusiv toate schemele de pensii publice existente) pe termen mediu și lung (2024–2070) la un nivel care să asigure sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii. Legea trebuie să includă un mecanism automat de ajustare („frână automată”) pentru a garanta acest obiectiv”.

Comisia arată punctual ce trebuie să conțină noua legislație:

- să introducă o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pentru pensiile aflate în plată. Parametrii formulei trebuie aleși în acord cu obiectivul de a asigura sustenabilitatea fiscală și nu trebuie să permită creșteri ad-hoc ale nivelului pensiilor, decât dacă sunt însoțite de măsuri care compensează impactul lor fiscal;

- să introducă o nouă regulă de indexare a pensiilor și un mecanism care să prevină creșterile ad-hoc (adică orice creștere care depășește regulile legale de indexare);

- să reducă semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, să introducă stimulente pentru prelungirea vieții active și pentru creșterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în concordanță cu creșterea speranței de viață, și să egalizeze vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;

-să introducă stimulente pentru amânarea pensionării;

- să revizuiască pensiile speciale pentru a le aduce în linie cu principiul contributivității;

-să întărească principiul contributivității în sistem;

- să crească nivelul pensiilor minime și al pensiilor mici, în special pentru cei aflați sub pragul de sărăcie;

- să asigure viabilitatea financiară a Pilonului II prin creșterea contribuțiilor la acest pilon.”

Documentul citat mai prevede ca:

„Noul cadru legislativ să revizuiască pensiile speciale și să le aducă în conformitate cu principiul contributivității.

Nu vor fi create categorii noi de pensii speciale, iar cele existente vor fi simplificate.

Pensiile speciale actuale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului raportat la venitul obținut.

Perioada minimă de contribuție va fi similară celei aplicate în sistemul public de pensii.

Protecția deciziilor Curții Constituționale se va aplica doar pensiilor magistraților și numai în limitele explicite din argumentele Curții.

Nicio pensie specială nu va depăși venitul obținut în perioada de contribuție.”

Îndeplinirea jalonului este condiționată de „Prevederea în lege a intrării în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

În concluzie, documentul Comisiei Europene arată: „România nu a furnizat Comisiei justificări suficiente care să demonstreze că acest jalon a fost îndeplinit satisfăcător.”

Din acest document, datat 5 mai 2025, deci după răspunsul invocat de CSM către ministrul Boloș (datat martie 2025), se arată clar că jalonul 215 prevede o reformare profundă a pensionării magistraților, nu doar chestiunile legate de impozitare.

Ce spun specialiștii

Gabriela Ciot, profesor universitar de Relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, a explicat pentru „Adevărul” că „de principiu, măsurile asumate în PNRR trebuie să fie implementate așa cum au fost prevăzute. Dacă în perioada aceea de consultare publică nu au fost formulate opinii și propuneri de modificări, de principiu, măsurile vor fi implementate în forma în care au fost aprobate”.

Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai la Cluj și la Universitatea Paris-Est Créteil, a explicat pentru „Adevărul” că „asocierea între jaloanele PNRR și ideea generală că ar trebui să existe principii etice care ghidează nivelul pensionării și vârsta de pensionare, omogene și proporționate la nivelul întregii societăți, corelația dintre aceste două elemente este una desigur artificială. Nu fiindcă ar exista o constrângere din partea Uniunii Europene ar trebui noi să acționăm în vederea construirii unei societăți mai etice din perspectiva accesului la resurse și a distribuirii beneficiilor în societate, ci fiindcă așa este corect, într-o societate democratică și liberală”.

Pe de altă parte, a precizat profesorul, acolo unde statele nu reușesc să respecte măsurile asumate pentru obținerea finanțării europene, există aceste jaloane introduse în PNRR și în alte programe. „Aceste jaloane sunt concepute tocmai pentru a exista un control față de tipul de derivă a unor state care se abat de la principiile care trebuie să fie principiile de bun simț într-o democrație funcțională.”

Mișcoiu crede că acest argument al CSM face parte dintr-o serie de găselnițe ale sistemului de justiție. „Toate acestea sunt, de fapt, tertipuri pentru a-și menține o sumedenie de privilegii care, din perspectiva celei mai mari părți a societății românești sunt o anomalie totală, o anomalie în raport cu practicile internaționale și europene, o anomalie din punct de vedere al bunului simț care ar trebui să ghideze întreaga noastră societate, cu atât mai mult ar trebui să-i ghideze pe cei care împart dreptatea”, a concluzionat profesorul.

„Nu cred că e altceva aici decât un mijloc de justificare a menținerii unor privilegii care cred că nu sunt justificate conform unei mari, mari părți a populației României”, a mai precizat Mișcoiu.