Gazetarul Cristian Tudor Popescu a reacționat miercuri, pe Facebook, la protestul AUR de la Parlament și a salutat delimitarea demonstrației profesorilor de „partidul purtătorilor de cuțit și gloanțe cadou”.

Cristian Tudor Popescu. FOTO Facebook Cristian Tudor Popescu

„Demonstrația miilor de profesori adunați în fața Parlamentului a fost despărțită de gașca AUR, formată din bătăuși cu ziua care au lovit parlamentari și purtători populari de cuțit gata să le ia gâtul, prin garduri puse de jandarmi. Dar nu de asta cadrele didactice au refuzat, spre cinstea lor, să „fraternizeze” cu haidamacii lui G. Simion, în ciuda îndemnurilor zbierate de aceștia. La prima vedere, pare și de necrezut așa ceva. Profesorii se presupune că au un nivel intelectual și de educație peste medie – cum să se alăture scursurilor care maschează cu fulare tricolore roșul Kremlinului? Și totuși, nu este exclus”, a scris Cristian Tudor Popescu pe Facebook.

„Revoltele care devin revoluții nu se pornesc din considerente spirituale”

În contextul în care AUR duce o politică din ce în ce mai agresivă , pe măsura apropiereii alegerilor, cu proteste, scandal şi abordări prin care dezinformează, gazetarul a vorbit despre scânteile care declanșează revolte.

„Revoltele care devin revoluții nu se pornesc din considerente spirituale, ideatice, politice. Explozivul sunt întotdeauna cauze materiale: sărăcie, foame, mizerie, nepăsare din partea autorităților. Pe masele aduse la limită de condițiile de viață, liderii „emanați” plachează ideologii Un om cultivat, democrat, de bun-simț poate fi adus, de politica în democrație, în stare să se dezbrace de toate astea și să susțină un partid de brute. S-a întâmplat de câteva ori în istorie”, a mai spus gazetarul.

Cristian Tudor Popescu a făcut o trimitere la Revoluția din Decembrie 1989.

„În noaptea de 21 Decembrie 1989, în Piața Universității, împreună cu colegi ingineri, matematicieni, geofizicieni am strigat „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!” alături de golani, mitocani, țigănuși zdrențăroși, bișnițari, fete de Inter, securiști infiltrați. Nu ne-am gândit niciun moment să ne delimităm de ei. Pentru că eram la capătul răbdării – oricare dintre cei aflați cu noi, acolo, ni se părea mai bun decât Ceaușescu”, a încheiat CTP.