Răspândirea propagandei și a dezinformărilor regimului de la Kremlin a dus la închiderea Centrului Rus de Cultură, structură acceptată în 2013, fără să fi existat îngrijorări instituționale, dar între timp devenită instrument ofensiv al Moscovei.

FOTO: Inquam Photos

Ministerul Afacerilor Externe l-a chemat marți pe ambasadorul regimului de la Kremlin la București, Valery Kuzmin, pentru a-l informa că activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință din România va fi suspendată începând cu luna august. „Secretarul de stat pentru afaceri strategice (n.r. – al părții române, fiind vorba de Iulian Fota) a transmis dezaprobarea fermă a părții române față de încercările constante ale părții ruse de atacuri hibride și dezinformare prin trunchiere și manipulare premeditată a realității, și a făcut apel la aceasta din urmă să renunțe la asemenea practici”, se arată în comunicatul MAE. Instituția a arătat că în loc să-și vadă de aspectele culturale, Centrul a devenit „instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse din Ucraina”. Decizia vine și în contextul situației tensionate legate de relația cu Ucraina din cauza lucrărilor pe Canalul Bîstroe.

Centrul Rus a fost înființat în baza unui acord semnat la Moscova, la 9 iulie 2013, când premier era Victor Ponta, iar ministru de Externe Titus Corlățean. Cu toate acestea, inaugurarea a avut loc în mai 2015, când premier era tot Ponta, iar ministru de Externe Bogdan Aurescu.

Explicațiile lui Corlățean privind apariția Centrului Rus

Titus Corlățean, acum președinte al Comisiei de politică externă din Senat, a explicat contextul semnării acordului cu Moscova pentru Centrul Rus. „Atunci când am fost ministru de Externe am preluat de la ministrul anterior proiectele în derulare, înainte de mandatul meu. Alt guvern, alt ministru, au stabilit un plan de deschidere și promovare a ICR-urilor românești în străinătate. (...) A fost o vizită cu un mandat aprobat la nivelul statului român și construită acea vizită prin colaborare instituțională cu toate instituțiile administrației competente. Acea vizită a venit într-un moment în care retorica rusă devenise foarte agresivă față de România, politic și militar, cu amenințări la adresa României legate de amplasarea scutului antirachetă american în România”, a punctat senatorul PSD.

„A fost o vizită convenită după un număr de ani de întrerupere, în contextul în care era necesar să se discute anumite lucruri. A fost o vizită foarte clar organizată, cu aprobările de mandat pe linia statului român și în care eu, personal, am fost mulțumit pentru că am obținut niște rezultate. Ăla a fost prilejul în care i-am spus foarte clar ministrului Lavrov niște faze importante legate de interesul legitim al României pentru destinul Republicii Moldova”, a explicat fostul ministru.

Politicianul care a ocupat funcția de ministru al Externelor înaintea lui Corlățean a fost Andrei Marga, persoană care s-a remarcat în ultima perioadă prin susținerea unor teze ale Moscovei.

Corlățean a subliniat și că serviciile de informații nu au semnalat vreo posibilă problemă la acea vreme.

„Astfel de acorduri, când se negociază de instituțiile statului român, există întotdeauna o comunicare de informații, evaluări și avize interinstituționale. Asta este regula statului român, nu eram în perioadă de război, era o chestiune culturală. Dacă apar astfel de sesizări pe parcursul, atunci statul trebuie să intervină, ceea ce s-a și întâmplat prin decizia Ministerului de Externe. Nu poți să pleci de la prezumția că toate centrele culturale ar putea fi cuiburi de spioni. Dacă se întâmplă astfel de chestiuni, statul trebuie să monitorizeze prin instituțiile de specialitate. Dacă apar chestiuni, război hibrid, declarații în neregulă, se atrage atenția și se intervine. Nu am avut o informare în acest sens”, a conchis Corlățean.

Diplomații ruși tac

Deși, până la închiderea ediției, Ambasada Rusiei în România nu a avut nicio reacție, Centrul Rus a avut un mesaj pe pagina de Facebook, în care a vorbit de suspendarea cursurilor și a anunțat că pe 1 martie va avea loc vizionarea filmului „Moscova nu crede în lacrimi”.

Centru Rus deține pagina de Facebook Casa Rusă, pe care erau postate mai multe invitații de participare la cursuri în Rusia, cu durată cuprinsă între o săptămână și trei luni. Celor care voiau să participe li se cereau pașaport, documente de studii și certificat medical, toate traduse în rusă și certificate de un notar. Așadar, centrul devenea posesor al unei baze de date cu persoane din România cu afinitate pentru cultura rusă.

Pe lângă cultură, și mesaje ale instituțiilor de forță

Printre mesajele despre studii, cei de la Centrul Rus mai strecurau și câte o informație pe linie de stat sau promovarea unor mesaje din zona militară. „Peste 2,6 mii de specialiști ai Ministerului rus al Apărării instalează o nouă conductă de apă din regiunea Rostov până în Donbass”, era începutul unui mesaj publicat pe 14 februarie, anul acesta. De asemenea, în condițiile în care în România au fost interzise sursele media ale Kremlinului, Centrul Rus direcționa pe cei interesați de exersarea limbii ruse prin ascultare de radio și vizionare la TV spre o anumită platformă. Printre canale, era Pervîi Canal, postul de televiziune cu cea mai mare acoperire în Rusia. Mesajul era publicat la 22 noiembrie.

Expert în securitate: „A depășit o linie roșie”

Întrebat care ar fi putut fi motivele din spatele deciziei, dacă existau suspiciuni privind acțiuni de propagandă, culegere de informații sau posibile acțiuni de racolare de oameni de către partea rusă, Cristian Barna, expert în securitate, a precizat: „Din punctul meu de vedere, el trebuie doar să promoveze niște relații culturale între români și Federația Rusă. Faptul că de multe ori a fost avertizat să nu genereze elemente care pot fi considerate de propagandă sau de dezinformare, iar acest lucru a culminat cu invitația făcută de MAE către ambasadorul rus, în care i s-a adus la cunoștință că trebuie să oprească activitatea, poate fi considerat, din punct de vedere diplomatic, un act destul de dur. Acesta nu afectează niște relații diplomatice clasice. E vorba de o diplomație culturală, care teoretic ajută să se cunoască oamenii, studenții, tinerii mai bine, dar care este folosit și pentru alte scopuri, a se vedea constatările cu privire la activitatea Centrului rus, care a depășit o linie roșie din perspectiva statului român, având în vedere că a reacționat la cel mai înalt nivel de relații diplomatice”.

Expertul în securitate a subliniat că instituția susținută de guvernul rus a mers pe linia propagandei Kremlinului cu bună știință: „Una e să vorbești despre poeți ruși și alta să aduci în discuție niște realități geopolitice, economice, de relații internaționale, care teoretic nu ar trebui să aibă loc acolo. Să amesteci relații politice internaționale și ce se întâmplă în lume cu ideea de literatură este forțat”, a conchis Cristian Barna.