CULISELE scandalului de la șefia Armatei. De ce a refuzat Iohannis propunerea PSD. MIZA financiară de MILIARDE de euro
CULISELE scandalului de la șefia Armatei. De ce a refuzat Iohannis propunerea PSD. MIZA financiară de MILIARDE de euro.
Președintele Klaus Iohannis a refuzat vineri să îl numească în funcția de șef al Statului Major General al Armatei pe generalul Dumitru Scarlat, propus de ministrul PSD al Apărării în locul generalului Nicolae Ciucă, al cărui mandat expiră la 31 decembrie. Surse guvernamentale au declarat pentru G4Media.ro că președintele a refuzat propunerea pentru că generalul Scarlat nu îndeplinește condiția cerută de lege pentru a deveni șeful Statului Major General – aceea de a fi locțiitor al acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei (terestru, aerian, naval), dezvăluie jurnalistul Cristian Pantazi pe G4Media.ro .
Cerința ca șeful Statului Major General să provină dintre șefii de arme sau din funcția de locțiilor este prevăzută expres în legea 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, la articolul 39, alineatul 5:
Șeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Președintele României, la propunerea ministrului apărării naționale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcția de șef al Statului Major al Apărării poate fi numit locțiitorul acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei.
Potrivit surselor G4Media.ro , ministrul Apărării, Gabriel Leș, a vrut ca în ședința CSAT de vineri să propună președintelui Iohannis semnarea a două decrete. Primul – numirea generalului Dumitru Scarlat la șefia Statului Major al Forțelor Terestre, al doilea – numirea imediată la șefia Statului Major General.
De altfel, ministrul Gabriel Leș a confirmat parțial informația într-o declarație la Antena 3, preluată de Agerpres: „Ca să fie şef al Statului Major al Apărării, trebuia să fie şef de categorie de forţă. Şi am făcut propunerea de mutare a dânsului (generalul Dumitru Scarlat – n.r.) la SMFT, cu toate că dânsul a mai fost şef al Statului Major al Forţelor Terestre, şi domnul general Uifălean să îi ia locul la NATO şi UE. Aceste propuneri au fost respinse. N-a avut argumente, doar că nu sunt legale, fără să spună de ce nu sunt legale”.
Sursele guvernamentale citate au declarat pentru G4Media.ro că președintele a refuzat să semneze cele două decrete concomitent, mai ales că mandatul lui Nicolae Ciucă la șefia Statului Major General expiră abia la 31 decembrie. Mai mult, în ședința CSAT s-ar fi invocat și faptul că ministrul Apărării a venit abia în ultima ședință a CSAT cu propunerile, deși situația de la vârful Statului Major era cunoscută din timp.
Dumitru Scarlat este șeful reprezentanței României la NATO și UE. Propunerea a fost făcută în contextul în care ministrul apărării, Gabriel Leș, a anunțat că nu mai dorește prelungirea mandatului actualului șef al statului major al armatei, Nicolae Ciucă. Mandatul acestuia expiră la data de 31 decembrie, dar, în urma prelungirii anunțate vineri de către președintele Iohannis, rămâne la șefia statului major încă un an.
Miza corvetelor. În afara disputei politice dintre PSD și Iohannis, în spatele bătăliei pentru șefia Statului Major General stau și mize strategice și financiare uriașe. Potrivit informațiilor G4Media.ro, Liviu Dragnea și PSD ar înclina spre o colaborare cu firma olandeză Damen pentru contractul de livrare a patru corvete militare multifuncționale, în timp ce generalul Ciucă este reticent față de această soluție din motive financiare (oferta Damen ar fi mai mare decât a competitorilor francezi de la Naval Group).
Între PSD și Ciucă a mai avut loc o ciocnire în trecut, pe motivul acordului dintre Romarm și compania americană Circinus, controlată de Elliott Broidy, omul care l-a dus pe Liviu Dragnea în SUA la inaugurarea președintelui Donald Trump. Firma lui Elliott Broidy tocmai semnase pe data de 1 februarie (cu o săptămână înainte de articolul din Macclatchy) un acord cu compania Romarm. Este vorba despre realizarea sistemului C4ISR, unul din programele prioritare majore de înzestrare a Forțelor Armate, cu o valoare estimată la circa 180 de milioane de euro. Potrivit informațiilor G4Media.ro, Nicolae Ciucă s-a opus la acel moment acordului pentru care a insistat conducerea PSD.
Cine este Nicolae Ciucă. Generalul Ciucă a fost numit de președintele Iohannis șef al Statului Major General în 2015, până la acel moment fiind locțiitorul șefului Statului Major, generalul de aviație Ștefan Dănilă. Ciucă a fost anterior șef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar între anii 2001 și 2004 a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (Scorpionii Roșii), cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003), și Antica Babilonia, Irak (2004).
Ciucă și-a câștigat gradele în teatrele de operațiuni, el fiind unul dintre puținii generali români care au condus personal o misiune de luptă (14-15 mai 2004, lupta pentru podul peste Eufrat în Irak).
Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după al doilea război mondial.
El a absolvit mai multe cursuri militare în SUA.
