În România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces. Iar medicii cardiologi spun că pacienții care ajung la spital în stare gravă, de obicei cu infract miocardic sunt tot mai tineri. Chiar și cu 20 sau 30 de ani mai tineri decât indică literatura medicală.

România este o țară în care oamenii mor cu zile. Și nu neapărat din cauza sărăciei ci mai ales din cauza indiferenței, a viciilor și a unui stil de viață total nesănătos. Evident, pe mulți și sărăcia îi îmbolnăvește, stresul fiind o altă cauză a deceselor premature la români. Toate acestea transformă țara noastră într-un ținut al oamenilor care mor de tineri. Conform statisticilor oficiale principala cauză de deces în România sunt bolile cardiovasculare, care duc în cele din urmă la accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

Adică peste 60% dintre decesele din România sunt cauzate de aceste probleme cardiovasculare. Țara noastră ocupă primul loc în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, de 2.5 ori mai mare decât mediu Uniunii Europene. Iar bolile cardiovasculare sunt o consecință directă a stilului de viață nesănătos, vicios. În plus, medicii cardiologi spun că vârsta celor care ajung în stare gravă la spital sau chiar mor din cauza infarctului sau a accidentelor vasculare cerebrale este tot mai scăzută.

Stilul de viață ne răpește tinerețea

Alexandru Basarab este un tânăr medic cardiolog . Atât în anii de rezidențiat dar și în activitatea de profesionist în domeniul medical a observat o situație tot mai îngrijorătoare. Dacă cu ani în urmă vârsta de risc pentru infarctul miocardic începea în jurul vârstei de 50 de ani, la bărbați, și peste 55 de ani la femei, acum ajung în această situație și tineri de 26 sau 30 de ani. Iar principala cauză este stilul de viață nesănătos. Este vorba mai ales de fumat, consum excesiv de alcool, alimentație nesănătoasă, plină de grăsimi trans, sedentarism. De multe ori este vorba de o sumă a mai mult vicii sau comportamente nesănătoase. Și totul bine garnisit cu mult stres.

„Sunt foarte mulți pacienți tineri, mulți între 40 și 50 de ani. Ajung în această situație mai ales din cauza stilului de viață. Factorii de risc implică sedentarismul, fumatul, mâncarea nesănătoasă inclusiv cu grăsimi trans care sunt cele mai toxice, precum preparatele de tip fast-food. Stresul deasemenea este un factor negativ. Nu mai vorbim de sedentarism”, spune medicul Alexandru Basarab. Totodată, precizează acesta, la nivel european, cei din zona estică sunt mult mai predispuși la boli cardiovasculare față de cei din Occident. Cei mai feriți sunt cei din zonele mediteraneene (Italia, Spania, Grecia, sudul Franței) care adoptă o alimentație și un stil de viață mai sănătos. Nu în ultimul rând, sunt considerate popoare optimiste.

„Pentru că zona de est este cu roșu acolo pe harta Score, formulată de Societatea Europeană de Cardiologie. Adică o zonă cu risc ridicat de boli cardiovasculare. În această zonă suntem mai sedentari, mai fumători. Am observat în zonele cu longevitate ridicată că cei mai longevivi oameni mănâncă carne de cinci ori pe lună. Dieta mediteraneeană cu pește, de exemplu, acolo sunt areale cu boala cardiovasculară redusă”, adaugă medicul botoșănean.

„De multe ori vedem evoluția naturală a bolilor cardiovasculare”

Pe lângă faptul că mulți români duc o viață nesănătoasă și ajung să se îmbolnăvească grav de tineri, prevenția este la pământ. Medicii spun că în România se poate vedea cu ochiul liber cu evoluează natural bolile cardiovasculare. Și asta fiindcă mulți români ajung la spital când suferă complicații prea grave. De multe ori medicii nu mai apucă să facă decât muncă de paliație. Sunt foarte mulți bolnavi.

„Prevalența hipertensiunii arteriale în România este de 50%. Adică unul din doi români este bolnav de hipertensiune arterială. Sunt foarte mulți bolnavi. De multe ori vedem evoluția naturală a bolilor cardiovasculare. Adică vedem stadiile care în literatura de specialitate sunt descrise în mod sporadic, „se poate ajunge la..”. Noi aici ajungem să vedem complicații severe, boli depășite, fără posibilitatea de a trata. Doar prelungim un pic viața”, mărturisește cardiologul Alexandru Basarab.

Și asta fiindcă la români nu există o cultură a prevenției, dar și a unui sistem național de screening. De multe ori bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt descoperite la timp. Tot ce trebuie să facă orice român este să ceară un set de analize gratuite.

„La bărbații după 40 de ani ar trebui să se facă analizele gratuite prin medicul de familie. Acel screening anual. Și în funcție de rezultatul de acolo se merge la specialist. LDL, „colesterolul rău” dacă este ieșit din normă ar trebui vizitat un specialist cardiolog sau de medicină internă care să facă profilul pacientului. Sunt niște scoruri de risc la nivel internațional. Și acolo sunt luate în considerare vârsta, sexul, zona geografică. Există și componenta asta genetică care se transmite. Se calculează un risc de boală cardiovasculară la 10 ani. Și în funcție de acel scor se instaurează măsuri de prevenție. Din păcate screeningul nu este foarte bine pus la punct, la nivel național”, spune Alexandru Basarab.

Cei mai expuși riscului de boli cardiovasculare sunt bărbații. Până la instalarea menopauzei, riscul la femei este mult redus, datorită estrogenului. După menopauză, riscul este același ca la bărbați, spun medicii.

Ce trebuie să facem pentru o inimă sănătoasă

Specialiștii în nutriție, dar și medicii spun că de multe ori soarta sănătății personale este în mâinile noastre. Pentru a ne feri de boli cardiovasculare ar trebui în primul rând să renunțăm la fumat și să reducem cantitatea de alcool consumată, dar și frecvența. Din punct de vedere alimentar, ideal ar fi să optăm pentru o dietă echilibrată bogată în fructe și legume, dar și în grăsimi sănătoase. Sunt o serie de super-alimente care ne ajută să scădem „colesterolul rău” care ne poate bloca venele și arterele. De exemplu, laptele de soia, laptele de migdale și sucul de portocale, conțin steroli și stanoli care combat colesterolul. Acestea pot reduce, spun specialiștii, nivelul LDL cu 10% fără a afecta colesterolul bun. Afinele, vișinele și cireșele sunt fructe care contribuie la o sănătate a sistemului cardiovascular. Cireșele și vișinele sunt pline de antioxidanți. Se crede că acestea ajută la protejarea vaselor de sânge.

Nu trebuie să uităm de legumele cu frunze verzi. Sunt pline de vitamine și minerale. De asemenea, sunt bogate în nitrați, o substanță care ajută la deschiderea vaselor de sânge, astfel încât sângele bogat în oxigen să poată ajunge la inimă. Le veți găsi în legume precum spanacul sau salata verde. La toate acestea putem adăuga orzul, semințele de in, ovăzul. Este indicat să consumăm și somon, ton, macrou, hering și sardine.

Toate sunt bogate în grăsimi sănătoase care pot reduce riscul de tulburări de ritm cardiac și pot scădea tensiunea arterială. De asemenea, acestea pot reduce trigliceridele și pot reduce inflamația. Asociația Americană a Inimii recomandă două porții de somon sau alt pește gras pe săptămână. Ideal este și uleiul de măsline.