Cum a îngropat PSD la Curtea de Conturi un dosar de milioane de la Muncă
Simona Bucura Oprescu și Petre Florin Manole Foto: Inquam photos/George Călin și Gov.ro
Deși verificările de pe teren au demonstrat un jaf sistematic din banii publici sub conducerea social-democrată a Ministerului Muncii, plenul Curții de Conturi a decis, în ședința din 1 octombrie, să respingă prin vot majoritar sesizarea parchetului. Mecanismul de mușamalizare a funcționat impecabil cu ajutorul voturilor exprimate de oamenii propulsați în funcții de PSD, umăr la umăr cu reprezentanții PNL și UDMR, care au ignorat cererea expresă a propriilor inspectori de a trimite dosarul către procurori.
Conform datelor publicate de G4Media , dezastrul financiar de 5,5 milioane de lei lăsat în urmă în mandatele miniștrilor PSD Simona Bucura Oprescu și Florin Manole se împarte în patru mari categorii de ilegalități: cedarea subevaluată și fără bază legală a unor imobile de stat, ridicarea unor construcții fără autorizație în cadrul Complexului „Tei”, plata unor directori în instituții județene complet nefuncționale și calcularea greșită a fondurilor de salarii și a cheltuielilor de personal în alte două structuri teritoriale.
Sinecuri de partid: directori plătiți regește în instituții-fantomă
Una dintre cele mai sfidătoare metode de sifonare a banului public, tolerată sub ministeriatele PSD, a fost menținerea în viață, exclusiv pe hârtie, a unor structuri județene complet inutile. Inspectorii Curții de Conturi au constatat o veritabilă deturnare de fonduri la Direcțiile Județene pentru Familie și Tineret (DJFT) din județele Vâlcea, Sibiu, Prahova și Buzău.
Aceste entități nu aveau niciun angajat pe posturi de execuție, nu dețineau patrimoniu sau măcar un sediu propriu și nu au derulat absolut niciun proiect sau activitate pentru tineri. Cu toate acestea, ele au primit credite bugetare, iar statul a achitat peste 273.000 de lei doar pentru a plăti salariile directorilor executivi, șefi peste instituții goale. În paralel, o altă risipă bugetară a fost identificată în județul Gorj, unde majorarea ilegală a salariilor de bază, aplicată din februarie 2025, a produs câștiguri necuvenite care depășesc 118.000 de lei.
Afaceri private pe proprietatea statului și prejudicii de milioane
Cea mai mare gaură în buget, estimată de inspectori la peste 4 milioane de lei, provine însă din modul în care bunurile publice au fost predate unor firme private, ocolindu-se obligația legală de a organiza licitații. La Complexul Cultural Sportiv Studențesc (CCSS) „Tei”, dar și la Casele de cultură ale studenților din Iași, București, Pitești și Alba, cedarea spațiilor pentru diverse evenimente periodice a fost mascată prin semnarea unor false contracte de „prestări servicii”.
Mai mult, banii încasați din exploatarea acestor imobile nu au ajuns la bugetul de stat, așa cum prevede legea, ci au fost opriți ilegal de instituțiile care le administrau. Discrepanțele financiare descoperite sunt uriașe: un imobil al statului, închiriat oficial cu suma derizorie de 136 de lei pe oră, ajungea să fie folosit pentru evenimente private unde taxa percepută urca până la 700 de euro pentru doar două ore.
Tot în incinta Clubului „Tei”, inspectorii au găsit un contract semnat pe o durată de șapte ani cu Academia de Fotbal „Adrian Mutu”. Înțelegerea a oferit acces gratuit la un teren de rugby cu o suprafață de peste 10.300 de metri pătrați, sub promisiunea unor investiții evaluate la 3 milioane de lei. Controlul a arătat însă că aceste lucrări nu au fost niciodată recepționate și nici trecute în patrimoniul public, în timp ce alte societăți comerciale au ajuns ulterior să preia diverse zone din complex, inclusiv saloanele de evenimente și piscina.
Cum se spală pe mâini ministrul PSD Florin Manole
Pus în fața acestor dezvăluiri care vizează direct gestiunea sa și a colegei sale de partid, Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Florin Manole, a încercat să paseze responsabilitatea. Într-o intervenție pentru Europa FM , demnitarul PSD a susținut că, în timpul primului său mandat, a trimis Corpul de Control al Ministrului pentru a verifica exact neregulile semnalate de Curtea de Conturi, dar a dat vina pe alții pentru blocarea demersului și s-a ascuns în spatele votului politic din plenul instituției de audit.
„Înainte de plecarea mea din minister, am trimis eu însumi corpul de control al ministrului acolo. La revenirea mea în minister, am găsit raportul corpului de control după cinci luni, însă nesemnat și asumat de ministrul Pîslaru, care a zis: «ți-l las ție să-l citești și să-l semnezi dacă vrei». Mi se pare o tergiversare excesivă a aplicării atribuțiilor legitime ale ministrului Muncii. Altfel, trimiterea sau nu la parchet se face de către plenul Curții de Conturi, nu de către ministrul Muncii, într-o astfel de speță” - Florin Manole, ministrul Muncii.
Explorează subiectele:
