Oamenii care vor ajunge, într-o zi, să trăiască pe Marte sau pe Lună ar putea locui în structuri imprimate 3D, construite aproape integral de roboți, folosind materiale locale. O serie de concepte dezvoltate în cadrul unei competiții organizate de NASA oferă indicii despre cum ar putea arăta aceste prime așezări extraterestre.

NASA Centennial Challenge, un program desfășurat pe parcursul a patru ani, a invitat echipe de arhitecți, ingineri și cercetători să proiecteze habitate pentru „explorarea spațiului îndepărtat”. Condiția-cheie: clădirile să poată fi construite cu intervenție umană minimă și, pe cât posibil, din resurse disponibile direct pe Lună sau pe Marte.

„Adăpostul este o necesitate evidentă atunci când ne pregătim să explorăm lumi dincolo de planeta noastră”, explica Steve Jurczyk, fost oficial NASA, pe parcursul competiției. „Dar spațiul și greutatea la bordul vehiculelor spațiale sunt extrem de limitate. De aceea, căutăm tehnologii care să combine materialele pe care le transportăm cu cele disponibile la destinație — în acest caz, solul.”

Roboți constructori și orașe sub suprafață

Multe dintre concepte se bazează pe utilizarea roiurilor de roboți minieri. Aceștia ar urma să excaveze regolit — stratul de praf și rocă de la suprafața planetelor — care este apoi procesat și folosit ca material de construcție.

Un proiect realizat de studiourile Hassell și EOC propune folosirea unor roboți pe roți care colectează materialul local și îl transformă în „cerneală” pentru imprimare 3D. Structurile rezultate ar avea culori similare cu peisajul marțian și s-ar integra vizual în mediul înconjurător.

Alte concepte explorează ideea unor orașe modulare, conectate prin tuneluri, care ar oferi protecție împotriva radiațiilor și a variațiilor extreme de temperatură de la suprafața planetei.

Turnuri, cupole și module gonflabile

Echipa AI. SpaceFactory din New York a imaginat un turn cilindric realizat din bioplastic armat cu fibră de bazalt. Forma este aleasă pentru a maximiza spațiul interior și pentru a reduce stresul structural. Construcția are un sistem cu pereți dubli, care permite dilatarea și contractarea în funcție de variațiile mari de temperatură de pe Marte.

Un alt proiect, dezvoltat de cercetători de la Northwestern University, combină imprimarea 3D cu structuri gonflabile. Roboții ar crea mai întâi o fundație solidă, apoi ar desfășura o cupolă gonflabilă, care este ulterior acoperită cu un strat protector imprimat. Modulele ar include spații de locuit, laboratoare și zone comune, legate între ele printr-o rețea de tuneluri.

Proiectele realizate de SEArch+/Apis Cor pun accent pe protecția împotriva radiațiilor cosmice — una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea coloniștilor. Aceste habitate folosesc straturi groase de regolit și polietilenă de înaltă densitate, combinate astfel încât să permită pătrunderea luminii naturale fără a compromite siguranța.

Imprimante mobile și construcții autonome

O altă idee presupune utilizarea unor imprimante 3D mobile, transportate pe suprafața planetei de un modul de aterizare. Acesta ar extrage materiale locale — precum oxid de calciu sau rocă marțiană — le-ar procesa și le-ar transforma în structuri locuibile. După finalizarea unei clădiri, modulul s-ar deplasa pentru a începe construcția următoarei.

Conceptul X-Arc merge și mai departe, propunând fabricarea pe Marte a unor materiale precum polietilena, care ar fi apoi amestecată cu bazalt local pentru a crea structuri imprimate pe trei niveluri, completate ulterior cu elemente prefabricate montate de roboți.

Cât de departe suntem de Marte?

Deocamdată, toate aceste proiecte rămân la stadiul de concepte. Nu există nicio garanție că vor fi implementate, însă ele oferă o perspectivă realistă asupra direcției în care se îndreaptă explorarea spațială.

Marte este a patra planetă de la Soare și este considerată cea mai promițătoare candidată pentru colonizare, după Pământ. O zi marțiană este similară cu cea terestră, dar un an durează 687 de zile pământene. Temperaturile pot varia de la aproximativ 20 de grade Celsius până la minus 150 de grade.

Distanța dintre Pământ și Marte se schimbă constant, dar, în medie, este de aproximativ 225 de milioane de kilometri. Cu tehnologia actuală, o călătorie până pe Marte durează între patru și unsprezece luni.

Pentru viitorii coloniști, locuințele imprimate de roboți ar putea fi nu doar o soluție practică, ci și o condiție esențială pentru supraviețuire — un prim pas spre transformarea unei planete ostile într-un spațiu locuibil.