La câteva zile după ce Ucraina a executat una dintre cele mai ambițioase operațiuni militare ale războiului – lovind în adâncul teritoriului rus și scoțând din uz o parte considerabilă a aviației strategice ruse – întrebarea care planează asupra întregii Europe este: cum va reacționa Kremlinul?

În spatele ușilor închise de la Kremlin, Vladimir Putin ar fi lansat o serie de epurări în aparatul de securitate al statului, în timp ce Moscova își revine cu greu după una dintre cele mai grave înfrângeri suferite pe plan militar în ultimii ani.

Reacția Rusiei este greu de anticipat, dar observatorii internaționali avertizează că poate fi una violentă și disproporționată. Occidentul urmărește cu atenție evoluția evenimentelor, mai ales în contextul avertismentelor că următoarea țintă a Moscovei ar putea fi un stat NATO.

Presa apropiată regimului de la Moscova evocă scenarii care merg până la un posibil răspuns nuclear, în contextul în care Rusia se confruntă cu ceea ce unii analiști apropiați Kremlinului numesc „o umilință națională comparabilă cu Pearl Harbor.” Declarațiile analistului politic Serghei Markov, publicate de Moskovskii Komsomoleț, vin după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că a lovit patru baze aeriene și 41 de aeronave strategice, generând pagube estimate la 7 miliarde de dolari.

Deși afirmațiile lui Markov nu reflectă poziția oficială a Kremlinului, ele oferă o imagine a stării de spirit din cercurile pro-guvernamentale ruse.

Atacul care schimbă regulile jocului

Operațiunea, denumită Pânza de Păianjen, a fost pregătită timp de 18 luni și s-a bazat pe drone FPV, transportate clandestin în camioane cu acoperișuri rabatabile, amplasate în proximitatea bazelor aeriene vizate. Au fost lovite instalații militare de la Belaia (regiunea Irkuțk), Olenia (Murmansk), Diaghilevo (Riazan) și Ivanovo – toate aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului.

Potrivit Kievului, în urma atacului au fost scoase din uz peste o treime din avioanele purtătoare de rachete de croazieră strategici ai Rusiei. Printre pierderile notabile se numără aeronavele A-50, Tu-95 și Tu-22M3 – elemente esențiale ale arhitecturii de bombardament strategic a Moscovei.

Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre „cea mai îndepărtată și complexă operațiune a războiului”, una pe care o consideră demnă de manualele de istorie militară. Operațiunea a fost desfășurată, conform autorităților ucrainene, chiar din vecinătatea unui sediu regional FSB – un detaliu simbolic și devastator pentru imaginea serviciilor secrete ruse.

Răspunsul Moscovei: amenințări, tăceri și vechi reflexe

Experții occidentali anticipează că Moscova va apela din nou la limbajul escaladării, încercând să sugereze, în fața Washingtonului și a NATO, că o linie roșie ar fi fost depășită. Keir Giles, expert al Chatham House, avertizează că Putin va încerca să creeze impresia că forțele nucleare sunt în alertă permanentă – o tactică veche, menită să obțină concesii diplomatice, nu neapărat o intenție reală de escaladare atomică.

Totodată, e de așteptat ca Moscova să revină la un tipar cunoscut: prezentarea bombardamentelor asupra orașelor ucrainene drept „represalii”. În realitate, aceste atacuri sunt planificate cu săptămâni înainte și fac parte din strategia constantă de intimidare a populației civile și de afectare a infrastructurii energetice și militare.

Ministerul rus al Apărării a recunoscut că au existat atacuri asupra bazelor din regiunile Irkutsk și Murmansk, dar susține că tentativele de lovire a bazelor din Riazan și Ivanovo ar fi fost respinse – o afirmație neconfirmată de imagini independente.

Reacții din mediul academic: între reținere și pesimism

Cédomir Nestorovic, director asociat la ESSEC Institute for Geopolitics & Business, afirmă în Newsweek că, în ciuda impactului mediatic, Moscova ar putea alege să minimalizeze semnificația atacurilor pentru a evita recunoașterea unei înfrângeri.

Vuk Vuksanovic, de la London School of Economics, susține însă că lovitura reprezintă cel mai mare succes tactic ucrainean din 2022 încoace și reduce dramatic șansele unei pauze negociate a ostilităților. El adaugă că Rusia va continua, cel mai probabil, pe direcția epuizării progresive a forțelor ucrainene, în paralel cu un nou val de ofensivă de vară.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) atrage atenția că înlocuirea aeronavelor strategice distruse va fi dificilă pentru Rusia, în condițiile în care producția acestora a fost suspendată sau redusă drastic în ultimele decenii.

În pofida retoricii belicoase a propagandei de la Moscova, semnalele reale din teren indică o Federație Rusă vulnerabilă, confruntată nu doar cu pierderi materiale, ci și cu o erodare lentă a mitului invulnerabilității sale militare.