
Cum arată o zi în cea mai fierbinte secțiune a frontului: „De ce am ceda Rusiei regiunea Donețk?”
Lângă Dobropillia, unde forțele rusești s-au înfiltrat în liniile defensive, soldații ucraineni au săpat noi tranșee, atacurile cu drone continuă și ostililtățile nu dau semne de domolire, relatează The Guardian.
Luni, în timp ce iau masa, constând într-un grătar cu carne și legume, soldații Batalionului 150 de recunoaștere și atac au alte lucruri pe cap. Volodimir Zelenski se află la Casa Albă, iar Donald Trump tocmai a promis că va oferi Ucrainei „o protecție foarte bună".
Când această evoluție este transmisă grupului, unul dintre soldați spune „De la cine?”. Râde, nu i se pare credibil. Dar, în realitate, trupele nu se uită la știri. La trei ani și jumătate de la invazia rusă, războiul are propriul ritm și rutină zilnică.
La scurt timp, o echipă dispare în noapte. Se duc să lanseze dronă bombardieră pe care o asamblează la marginea unui câmp de floarea-soarelui. Dpuă încărcături de explozibili de 3,5 kg sunt introduse, apoi sunt atașate aripile și nasul, înainte ca drona să fie lansată dintr-o catapultă. Apoi, imediat, echipa se grăbește să părăsească locul. „Cel mai periculos moment este după lansare”, explică un membru al echipei, referindu-se la supravegherea rusă care poate detecta rapid drona.
În timp ce țările aliate Ucrainei programează întâlniri și discuții, pe front nu sunt semne de atenuare a luptelor. Satul ucrainean Dobropillia, acum vizat de bombardamentele rusești, se află doar la câțiva kilometri distanță de aceste poziții distanță. Cerul fără nori se luminează din când în când de la zborul dronelor, urmat de riposta ucraineană ce încearcă să le doboare.
Marți dimineață, potrivit oficialilor din Donețk, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite în Dobropillia; alte trei au fost ucise și patru rănite în Kostiantinivka, un oraș aflat la câțiva zeci de kilometri spre est și amenințat cu încercuirea. Soldații ruși au lansat 67 de atacuri lângă Dobropillia în ultimele 24 de ore.
Sarcina Regimentului 150 este să împiedice masările de soldați și să le distrugă logistica înainte de o ofensivă așteptată în toamnă.
Denis Brijati, comandantul batalionului, un fost student la drept în vârstă de 32 de ani care a urcat rapid în ierarhie, se grăbește să spună că este „apolitic” când este întrebat ce preț merită plătit pentru pace. La insistența jurnaliștilor, își totuși exprimă opinia: predarea regiunii Donețk, o cerere a lui Vladimir Putin, prezice un dezastru pe termen lung pentru Ucraina.
„Pierderea regiunii Donețk, zona puternic fortificată împotriva Rusiei, nu va face decât să deschidă noi direcții pentru noi avansuri – Harkov, Dnipropetrovsk, Zaporojie, care sunt slab fortificate. Ar fi o pierdere uriașă și teribilă de poziții”, avertizează comandantul.
În regiune au apărut noi tranșee defensive, o a doua linie împotriva unei înaintări lente a Rusiei, alături de dinți de dragon și sârmă ghimpată.
Drona-bombardier pregătită de echipa de noapte, un Airplast ce poate fi confundat cu un avion, este folosită pentru atacuri la până la 40 km distanță. Traiectoria dronei este pre-programată. Echipajul poate efectua șase misiuni pe noapte, după ce țintele au fost selectate în cursul zilei de o altă unitate, în baza unor misiuni separate de recunoaștere efectuate de batalion.
Seara, echipajul de zi are misiunea să lanseze o dronă Vector de fabricație germană. Pornesc la drum pe cât de repede permit drumurile accidentate și ajung la un bucăr beton bine camuflat. Au nevoie de mai bine de jumătate de oră: mai întâi trebuie stabilită conexiunea la internet prin Starlink, apoi o stație de bază pentru dronă este conectată, înainte Vector să efectueze o decolare verticală. După câteva secunde nu mai poate fi auzită.
Unul dintre membri ai echipajului are sarcina să monitorizeze semnalele de la dronele rusești FPV. Acestea zboară cu viteză mare spre țintă și sunt un pericol constant. Soldații se asigură astfel că nu sunt detectați.
Câțiva membri ai echipei analizează imaginile trimise de Vector. Imaginile sunt de o calitate excepțională. „Obiectivul a costat 30.000 de dolari”, explică liderul echipei, Kirilo. În schimb, controlerul Xbox este unul oarecare. Odată ce o țintă de interes este identificată, cu un simplu click blocată. „Războiul suferă schimbări dramatice; trebuie să fim și mai vigilenți și să ne adaptăm rapid”, spune el, care luptă cu rușii din 2014, când armata ucraineană era în dezordine.
Învelișurile bombelor și alte componente cheie sunt realizate cu imprimante 3D. Munițiile folosite, inclusiv pentru bombardierul Airplast, sunt în mare parte asamblate într-o a doua locație unde explozibilul plastic și șrapnelul sunt introduse în tuburi la o rată și de 100 pe oră – semn al unei activități militar-industriale în accelerare.
Povestea soldaților din regiment spune multe despre reziliență. „Puma” un soldat din Luganskul ocupat de forțele rusești, a supraviețuit, după ce a fost împușcat în piept în timpul unei operațiune de recunoaștere pe care a efectuat-o în 2016. Vesta antiglonț i-a salvat viața. În prezent este angajat în aceleași misiuni periculoase de recunoaștere pe teren.
Cu o săptămână mai devreme, Puma a participat la acțiunea de a-i vâna pe soldații ruși care au străpuns liniile de lângă Dobropillia. Mai multe sate au fost curățate atunci, spune el, dar a pierdut un camarad. Acesta a fost ucis de o grenadă aruncată de un rus care a ricoșat într-un copac – o mărturie a imprevizibilității războiului, în ciuda tuturor inovațiilor permise de drone.
Din punctul de vedere al lui Puma, discuțiile diplomatice reprezintă o formă de distragere a atenției. Un alt camarad, Optimus, este mai tranșant. „Care ar fi logica de a preda regiunea Donețk Rusiei?”, spune el. „După toate sacrificiile pe care le-am făcut, oamenii pe care i-am pierdut? Dacă tot aveam de gând să facem asta, puteam să o facem de la începutul războiului.”
Sursa: adevarul.ro