Revoluția generației Z din Nepal, care a protestat după ce guvernul a interzis mai multe rețele sociale, a pornit de la campania virală „nepo kids”. Pe platforme precum TikTok și Instagram au circulat numeroase videoclipuri cu beizadelele înalților demnitari care epatează un stil de viață luxos.

După două zile de proteste violente , armata a fost adusă, miercuri, pe străzile capitalei Nepalului, pentru a restabili ordinea, după ce zeci de mii de protestatari au luat cu asalt și au incendiat clădiri guvernamentale și au atacat politicieni.

Militarii înarmați care păzeau, miercuri, principalele zone din Kathmandu păreau să readucă un oarecare sentiment de control într-un oraș copleșit, în zilele anterioare, de violență și haos, titrează Politico .

Armata a avertizat marți seara, într-un comunicat, că forțele de securitate sunt hotărâte să mențină legea și ordinea. Armata este rareori mobilizată și, până acum, rămăsese în cazărmi, însă poliția nu a reușit să țină situația sub control.

Soldații le-au spus oamenilor din Kathmandu că restricțiile de circulație sunt în vigoare și au verificat vehicule și persoane. Într-un comunicat, armata a anunțat arestarea a 21 de persoane suspectate de jaf.

Protestele au pornit de la decizia Guvernului de a blocat 26 de site-uri media, inclusiv WhatsApp, Facebook, Instagram, LinkedIn și YouTube, într-o încercare de a combate dezinformarea, frauda și discursul instigator la ură.

Luni, demonstrațiile conduse de tineri, furioși din cauza blocării mai multor rețele sociale, au cuprins capitala. Poliția a deschis focul asupra mulțimii, ucigând 19 persoane.

Interdicția rețelelor sociale a fost ridicată marți, dar protestele au continuat, alimentate de furia provocată de victime și de acuzațiile de corupție politică.

Protestele au devenit din ce în ce mai violente: manifestanții au incendiat clădiri guvernamentale și locuințe ale politicienilor și au atacat unii lideri. Prim-ministrul și-a dat demisia pe fondul criticilor crescânde la adresa elitei politice, deși gestul părea să aibă un efect redus asupra valului de nemulțumiri.

Zeci de mii de protestatari au rămas pe străzi până târziu, blocând drumuri și luând cu asalt instituții guvernamentale. Elicoptere militare au transportat unii miniștri în locuri sigure.

Președintele Ram Chandra Poudel, șeful statului cu rol mai mult ceremonial, a făcut apel la protestatari să caute o soluție pașnică și să oprească escaladarea. El a acceptat demisia prim-ministrului Khadga Prasad Oli și l-a numit pe acesta șeful guvernului interimar până la formarea unuia nou — fără a fi clar ce puteri va avea sau chiar unde se află.

Cine sunt „copiii nepo” și de ce îi nemulțumesc pe tinerii nepalezi?

Un factor-cheie al protestelor, spun activiștii și experții, a fost percepția tot mai răspândită că familiile elitei conducătoare duc vieți de lux într-o țară săracă, scoțând la iveală inegalități profunde, a relatat televiziunea Al Jazerra .

Pe rețelele sociale nepaleze, termenul „nepo kids” – derivat din nepotism – a devenit viral în săptămânile premergătoare protestelor de luni. El se referă în general la copiii oficialilor guvernamentali de rang înalt și ai miniștrilor.

De mult timp, guvernanții și politicienii din Nepal sunt acuzați de corupție generalizată, lipsă de transparență privind cheltuirea banilor publici și suspiciuni că o parte dintre fonduri ar fi folosite pentru a susține stilurile de viață luxoase de care par să beneficieze familiile lor, în ciuda salariilor oficiale modeste.

Pe platforme precum TikTok și Instagram circulă numeroase videoclipuri cu rudele demnitarilor și miniștrilor care călătoresc sau pozează lângă mașini scumpe și poartă haine de designer.

„Furia împotriva ‘copiilor nepo’ din Nepal reflectă frustrarea publicului”, a explicat Yog Raj Lamichhane, profesor asociat la Școala de Afaceri a Universității Pokhara. „Pentru nepalezii de rând, izbitor este faptul că liderii politici – părinții acestor „nepo kids” – care trăiau modest pe vremea când erau activiști de partid, „acum își etalează vieți extravagante ca figuri consacrate”, a spus el pentru Al Jazeera.

De aceea, protestatarii cer formarea unei comisii speciale de anchetă pentru a „investiga temeinic sursele averilor politicienilor”, ceea ce reflectă preocupările mai largi legate de corupție și inegalități economice.

Nepalul a fost tradițional o societate profund feudală, cu monarhie până acum mai puțin de două decenii, a subliniat Dipesh Karki, profesor asociat la Școala de Management a Universității din Kathmandu.

De-a lungul istoriei țării, „cei ajunși la putere au controlat resursele și bogăția națiunii, rezultând ceea ce putem numi capturarea elitei”, a explicat Karki.

Fiul președintelui Curții Supreme și mașinile de lux

La începutul acestei săptămâni, un videoclip pe TikTok arăta imagini cu Sayuj Parajuli, fiul fostului președinte al Curții Supreme, Gopal Parajuli, pozând lângă mașini de lux și în restaurante sofisticate. „Își etalează ostentativ mașinile și ceasurile de lux pe social media. Nu v-ați săturat de ei?”, scria legenda clipului.

Un alt videoclip prezenta imagini similare cu Saugat Thapa, fiul ministrului pentru afaceri legislative și parlamentare, Bindu Kumar Thapa, din guvernul lui Oli.

Karki a adăugat că bogăția urbană, afacerile și oportunitățile educaționale sunt concentrate în mare parte în rândul familiilor de elită, în special al celor cu conexiuni politice.

„Copiii politicienilor trăiesc din dividendele politice”, a concluzionat el.

Cât de inegal este Nepalul?

Venitul anual pe cap de locuitor al Nepalului, de aproximativ 1.400 de dolari, este cel mai mic din Asia de Sud. Rata sărăciei s-a menținut constant peste 20% în ultimii ani.

Șomajul în rândul tinerilor reprezintă o mare provocare, iar procentul tinerilor nepalezi fără loc de muncă și care nu urmează niciun program educațional era de 32,6% în 2024, comparativ cu 23,5% în India, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Ca urmare, aproximativ 7,5% din populația țării trăia în străinătate în 2021. Prin comparație, doar circa 1% dintre indieni și 3,2% dintre pakistanezi locuiau în afara țării lor în 2022.

Economia Nepalului depinde masiv de remitențele trimise de cetățenii care lucrează în străinătate. „Este o realitate dură că cei mai mulți dintre săraci se află în afara Nepalului, trimițând bani acasă”, a spus Karki.

În 2024, remitențele personale reprezentau 33,1% din produsul intern brut (PIB) al țării – unul dintre cele mai ridicate procente din lume, după Tonga (50%), Tadjikistan (47,9%) și Liban (33,3%).

Prin comparație, în același an, procentul era de 3,5% în India și 9,4% în Pakistan.

Karki a adăugat că distribuția terenurilor rămâne inegală, în ciuda reformelor funciare. „Primele 10% dintre gospodării dețin peste 40% din terenuri, în timp ce o mare parte dintre săracii din mediul rural sunt fără pământ sau aproape fără pământ.”

„Ceea ce se întâmplă astăzi în Nepal poate fi considerat … suma inegalităților persistente care au afectat națiunea din timpuri imemoriale”, a concluzionat el.