Cum au subestimat Trump și consilierii săi reacția Iranului la război. Ce se întâmplă cu prețul petrolului

În perioada premergătoare atacului americano-israelian asupra Iranului, președintele Donald Trump și o parte dintre consilierii săi au minimalizat riscurile pentru piețele energetice globale, considerând că eventualele perturbări ar fi doar temporare și nu ar trebui să umbrească obiectivul strategic al operațiunii: eliminarea conducerii regimului de la Teheran, scrie The New York Times.

Pe 18 februarie, în timp ce administrația americană analiza posibilitatea lansării unor lovituri militare împotriva Iranului, secretarul pentru energie, Chris Wright, declara într-un interviu că nu este îngrijorat de impactul pe care un conflict l-ar putea avea asupra aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu sau asupra piețelor energetice.

Chiar și în timpul loviturilor israeliene și americane din iunie anul trecut, susținea el, efectele asupra pieței au fost limitate. „Prețul petrolului a crescut puțin și apoi a revenit rapid”, afirma Wright. În discuții private, alți consilieri ai lui Trump au exprimat opinii similare, respingând avertismentele potrivit cărora Iranul ar putea recurge la un război economic, inclusiv prin blocarea rutelor maritime prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.

În ultimele zile însă, amploarea acestei erori de calcul a devenit evidentă. Iranul a amenințat că va ataca petrolierele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz — punctul strategic prin care trebuie să treacă toate navele care ies din Golful Persic. Ca reacție la aceste amenințări, transportul maritim comercial în regiune s-a oprit aproape complet, prețul petrolului a crescut brusc, iar administrația americană a fost nevoită să caute rapid soluții pentru a limita o criză economică ce a dus deja la scumpirea benzinei în Statele Unite.

Episodul ilustrează cât de mult au subestimat Trump și consilierii săi modul în care Iranul ar reacționa la un conflict pe care conducerea de la Teheran îl percepe drept o amenințare existențială. De această dată, Iranul a răspuns mult mai agresiv decât în timpul războiului de 12 zile din iunie anul trecut, lansând salve de rachete și drone asupra bazelor militare americane, asupra unor orașe din state arabe din Orientul Mijlociu și asupra centrelor populate din Israel.

Oficialii americani au fost nevoiți să își ajusteze planurile din mers

În fața evoluțiilor rapide, oficialii americani au fost nevoiți să își ajusteze planurile din mers — de la evacuarea în grabă a unor ambasade până la elaborarea unor măsuri de politică economică menite să limiteze creșterea prețurilor la combustibil.

După o informare confidențială oferită marți congresmanilor, senatorul democrat Christopher S. Murphy a afirmat pe rețelele sociale că administrația nu are un plan clar pentru Strâmtoarea Ormuz și „nu știe cum să o redeschidă în siguranță”.

În interiorul administrației, unii oficiali devin tot mai pesimiști în privința lipsei unei strategii clare pentru încheierea conflictului. Totuși, puțini își exprimă aceste îngrijorări direct în fața președintelui, care continuă să descrie operațiunea militară drept un succes deplin.

Trump a formulat obiective ambițioase — inclusiv cerința ca Iranul să numească un lider dispus să se supună Washingtonului. În schimb, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul de război Pete Hegseth au prezentat public obiective mai limitate și mai tactice, care ar putea permite o ieșire din conflict pe termen scurt.

Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că administrația avea „un plan solid” înainte de izbucnirea războiului și a susținut că prețurile petrolului vor scădea după încheierea conflictului.

„Perturbarea deliberată a pieței petrolului de către regimul iranian este temporară și necesară pentru câștigul pe termen lung reprezentat de eliminarea acestor teroriști și a amenințării pe care o reprezintă pentru America și pentru lume”, a afirmat ea.

„Arătați puțin curaj”

Secretarul de război Pete Hegseth a recunoscut marți că reacția dură a Iranului împotriva vecinilor săi a surprins într-o anumită măsură Pentagonul, deși a susținut că acțiunile Teheranului se întorc împotriva sa.

„Nu pot spune că am anticipat exact acest tip de reacție, dar știam că este o posibilitate”, a declarat el într-o conferință de presă la Pentagon. „Cred că este o demonstrație a disperării regimului.”

Președintele Trump și-a exprimat tot mai des frustrarea față de perturbările din piața petrolului, afirmând într-un interviu pentru Fox News că echipajele petrolierelor ar trebui „să arate puțin curaj” și să navigheze prin Strâmtoarea Ormuz.

Unii consilieri militari avertizaseră înaintea războiului că Iranul ar putea lansa o campanie agresivă ca reacție și ar interpreta atacul americano-israelian drept o amenințare la adresa existenței sale. Alți consilieri, însă, erau convinși că eliminarea liderilor de rang înalt ai Iranului ar deschide calea pentru o conducere mai pragmatică, dispusă să pună capăt conflictului.

În discuțiile despre riscul creșterii prețurilor petrolului, Trump a recunoscut posibilitatea unei astfel de evoluții, dar a tratat-o drept o problemă pe termen scurt. El i-a însărcinat pe secretarul energiei Chris Wright și pe secretarul Trezoreriei Scott Bessent să pregătească opțiuni pentru cazul unei creșteri bruște a prețurilor.

Totuși, președintele nu a vorbit public despre aceste opțiuni — inclusiv despre asigurări de risc politic susținute de guvernul american sau despre escortarea petrolierele de către marina SUA — decât la peste 48 de ore după începutul conflictului. Niciuna dintre aceste escorte nu a fost încă realizată.

Situația s-a complicat și mai mult după ce Wright a publicat pe rețelele sociale un mesaj în care afirma că marina americană ar fi escortat deja cu succes un petrolier prin Strâmtoarea Ormuz. Mesajul a provocat inițial o reacție pozitivă pe piețe, dar după ce a fost șters — în urma clarificărilor că escorta nu avusese loc — volatilitatea a revenit.

Reluarea transporturilor este îngreunată și de informații potrivit cărora Iranul pregătea amplasarea de mine navale în strâmtoare. Deși operațiunea se afla abia în stadiu incipient, pregătirile au alarmat administrația Trump. Armata americană a anunțat marți seară că a atacat 16 nave iraniene suspectate că ar fi implicate în operațiuni de minare.

În timp ce conflictul a zguduit piețele globale, republicanii de la Washington au început să se îngrijoreze că prețurile ridicate ale petrolului ar putea afecta agenda economică a partidului înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului.

Trump a sugerat atât public, cât și în discuții private, că petrolul venezuelean ar putea compensa eventualele șocuri provocate de războiul cu Iranul. Administrația a anunțat marți și construirea unei noi rafinării în Texas, despre care oficialii spun că ar putea crește oferta de petrol și ar limita impactul pe termen lung asupra piețelor energetice.

Posibile căi de ieșire din conflict

Încrederea inițială a Casei Albe că rutele maritime vor rămâne deschise este cu atât mai surprinzătoare cu cât Trump autorizase anul trecut o campanie militară împotriva rebelilor houthi din Yemen — grup susținut de Iran — care reușiseră prin atacuri cu rachete și drone să paralizeze comerțul maritim în Marea Roșie.

La acea vreme, Trump afirma că aceste atacuri au costat economia globală miliarde de dolari și declara că „nicio forță teroristă nu va opri navele comerciale și militare americane să navigheze liber pe căile navigabile ale lumii”.

De la începutul războiului cu Iranul însă, mesajele președintelui au fost adesea contradictorii. În privat, unii consilieri au recunoscut că sunt frustrați de lipsa de disciplină în comunicarea obiectivelor operațiunii militare către public.

Trump a afirmat pe de o parte că războiul ar putea dura mai mult de o lună, iar pe de altă parte că operațiunea este „aproape completă”. De asemenea, a declarat că Statele Unite vor continua „cu și mai multă determinare”.

În schimb, Rubio și Hegseth au prezentat în mod coordonat trei obiective principale ale operațiunii: distrugerea capacității Iranului de a lansa rachete, distrugerea fabricilor care produc aceste rachete și neutralizarea forțelor navale iraniene.

Formularea acestor obiective mai limitate ar putea pregăti terenul pentru o încheiere relativ rapidă a conflictului. Într-o conferință de presă, Trump a afirmat deja că armata americană a distrus capacitatea Iranului de a lansa rachete balistice și flota navală a acestuia, dar a avertizat că ar putea urma acțiuni și mai dure dacă Teheranul încearcă să blocheze aprovizionarea energetică globală.

Matthew Pottinger, fost consilier adjunct pentru securitate națională în prima administrație Trump, a declarat că președintele ar putea totuși decide să urmărească obiective mai ambițioase, ceea ce ar prelungi conflictul cu cel puțin câteva săptămâni.

„În conferința de presă părea că ia în calcul o justificare pentru a continua lupta ceva mai mult, având în vedere că regimul iranian nu pare dispus să cedeze și încearcă încă să controleze Strâmtoarea Hormuz”, a spus Pottinger.

Amenințarea unei crize petroliere

În paralel, tensiunile energetice se intensifică. Iranul a avertizat că prețul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril dacă atacurile SUA și ale Israelului continuă.

Pentru a preveni un șoc petrolier comparabil cu cel din anii 1970, Statele Unite și Agenția Internațională pentru Energie pregătesc o eliberare masivă de petrol din rezervele strategice. Potrivit planului, statele membre ale agenției ar urma să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili, iar Statele Unite încă 172 de milioane din propria Rezervă Strategică de Petrol.

Totuși, experții avertizează că această cantitate ar compensa doar o parte din fluxul de petrol care trece în mod normal prin Strâmtoarea Ormuz.

Iranul a transmis de asemenea că orice navă aparținând Statelor Unite, Israelului sau aliaților lor ar putea deveni țintă dacă traversează strâmtoarea. De la începutul conflictului, cel puțin 14 nave comerciale au fost lovite în atacuri maritime.

Oficialii iranieni au subliniat că dețin o pârghie majoră asupra pieței energetice globale.

„Strâmtoarea Ormuz va fi fie o strâmtoare a păcii și prosperității pentru toți, fie o strâmtoare a înfrângerii și suferinței pentru cei care caută războiul”, a declarat Ali Larijani, unul dintre principalii responsabili ai securității naționale din Iran.

SUA vor elibera 172 de milioane de barili de petrol din rezerva strategică

Statele Unite vor elibera 172 de milioane de barili de petrol din Rezerva Strategică de Petrol pentru a reduce prețurile petrolului, care au crescut brusc din cauza crizei de aprovizionare cauzate de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a declarat miercuri secretarul american pentru Energie, Chris Wright, relatează Reuters .

Președintele american Donald Trump a autorizat utilizarea petrolului din Rezerva Strategică de Petrol a țării începând de săptămâna viitoare.

„Va dura aproximativ 120 de zile pentru a livra acest volum, având în vedere rata de livrare planificată”, a remarcat Wright.

Potrivit acestuia, în următorul an, Statele Unite vor completa rezervele strategice cu aproximativ 200 de milioane de barili - adică cu 20% mai mult decât va fi utilizat.

„Acest lucru se va face fără costuri pentru contribuabili”, a dat asigurări Wright.

Decizia de a utiliza Rezerva Strategică de Petrol a reprezentat o schimbare de poziție a administrației. La începutul războiului, oficialii credeau că nu va fi nevoie să apeleze la rezervă, deoarece nu ar fi necesară .

Donald Trump l-a criticat anterior pe fostul președinte american Joe Biden pentru utilizarea Rezervei Strategice de Petrol pentru a controla prețurile după invazia Rusiei în Ucraina, acuzându-l că folosește acest instrument din motive politice.

Acum, la un miting din Kentucky, miercuri, el a declarat că eliberarea planificată va „scădea semnificativ prețurile petrolului, pe măsură ce punem capăt acestei amenințări la adresa Americii și acestei amenințări la adresa lumii”.

„O vom face, apoi o vom umple ”, a declarat președintele Donald Trump într-un interviu acordat postului de știri Local 12 din Cincinnati, miercuri după-amiază. „L-am umplut o dată și îl voi umple din nou. Dar acum o vom reduce puțin, iar asta va duce la scăderea prețurilor.”

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a ordonat pe 11 martie eliberarea celei mai mari rezerve de petrol din istoria sa - 400 de milioane de barili, o treime din total. Acțiunea SUA face parte din acest efort.

Potrivit Departamentului Energiei, rezervele de petrol ale SUA se ridică în prezent la 415 milioane de barili, ceea ce înseamnă că sunt umplute la mai puțin de 59%.