China intenţionează să folosească biotehnologia pentru a transforma Armata Populară de Eliberare într-o forţă „de nivel mondial” până în 2049, potrivit unui raport recent al unei comisii americane pentru securitate naţională. Documentul avertizează că progresele rapide ale Beijingului în domeniul biotehnologiei ar putea avea implicaţii majore pentru echilibrul militar global.

Soldalți chinezi/FOTO:Arhiva

Analişti şi foşti oficiali din domeniul informaţiilor susţin că autorităţile chineze explorează posibilitatea dezvoltării unor militari „îmbunătăţiţi” – soldaţi capabili să reziste mai bine la frig extrem, căldură intensă sau chiar la niveluri ridicate de radiaţii. Alte cercetări ar viza creşterea rezistenţei fizice, a capacităţii de refacere sau a performanţelor cognitive.

China deţine deja cea mai numeroasă armată din lume, iar investiţiile în tehnologii emergente sunt prezentate de liderii de la Beijing drept o componentă esenţială a modernizării militare. Potrivit raportului Comisiei Naţionale pentru Securitate privind Biotehnologiile Emergente din SUA, ţara „urcă rapid” spre o poziţie dominantă în acest domeniu.

Un pasaj al documentului avertizează că, în viitor, războiul cu drone ar putea părea „depăşit” în faţa unor soldaţi modificaţi genetic şi susţinuţi de inteligenţă artificială, scrie The Sun.

Îngrijorări legate de cercetare şi etică

Dr Anthony Vinci, fost oficial de rang înalt în serviciile de informaţii americane, afirmă că există indicii ale ceea ce el numeşte „spionaj genetic” şi că Beijingul ar putea colecta date genetice la scară largă. El susţine că astfel de date ar putea fi folosite pentru a identifica trăsături rare – precum rezistenţa fizică excepţională sau adaptarea la condiţii extreme – şi pentru a le reproduce prin inginerie genetică.

Autorităţile chineze şi companiile implicate au respins în repetate rânduri acuzaţiile potrivit cărora cercetările ar avea scopuri militare. În unele cazuri, proiectele au fost prezentate ca având obiective medicale sau de sănătate publică, precum prevenirea bolilor sau îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

Totuşi, scepticismul persistă, mai ales după cazul cercetătorului chinez He Jiankui, condamnat la închisoare în 2019 pentru modificarea genetică ilegală a unor embrioni umani – un experiment care a stârnit condamnare internaţională şi a reaprins dezbaterea privind limitele etice ale ştiinţei.

Cum ar putea arăta „îmbunătăţirea” soldaţilor

Experţii vorbesc despre mai multe direcţii posibile. Una ar fi utilizarea interfeţelor creier–computer, implanturi capabile să traducă semnalele cerebrale în comenzi digitale. Deşi astfel de tehnologii sunt dezvoltate în prezent pentru scopuri medicale, ele ar putea avea şi aplicaţii militare.

O altă direcţie este folosirea substanţelor sau tratamentelor biotehnologice care să îmbunătăţească temporar performanţele fizice sau mentale. A treia – şi cea mai controversată – este modificarea genetică propriu-zisă, cu scopul de a creşte rezistenţa, toleranţa la medii ostile sau capacitatea de recuperare.

Susţinătorii cercetării spun că multe dintre aceste progrese ar putea avea beneficii civile, cum ar fi tratarea bolilor sau îmbunătăţirea calităţii vieţii. Criticii avertizează însă că linia dintre aplicaţiile medicale şi cele militare este subţire.

Când ar putea deveni realitate

Raportul prezentat Congresului SUA sugerează că Beijingul ar putea urmări desfăşurarea pe scară largă a unor trupe susţinute de biotehnologie până în 2049. Unii analişti nu exclud posibilitatea ca experimente limitate să fie deja în desfăşurare, având în vedere ritmul rapid al progreselor în domenii precum editarea genetică CRISPR, folosită deja pentru tratarea unor boli.

Deşi ideea „soldaţilor super-umani” a părut mult timp un subiect de science-fiction, evoluţiile recente din biotehnologie sugerează că întrebarea nu mai este dacă astfel de capabilităţi sunt posibile, ci cum vor fi ele reglementate – şi cu ce consecinţe pentru securitatea globală.