Cum explică CCR decizia în cazul abuzului în serviciu. Folosirea probelor de la serviciile de informații în procese, neconstituțională

Cum explică CCR decizia în cazul abuzului în serviciu. Folosirea probelor de la serviciile de informații în procese, neconstituțională

CCR a declarat constituțională forma în care este prevăzut abuzul în serviciu în Noul Cod Penal, adică fără prag valoric. Pe de altă parte, judecătorii au stabilit că prevederea care permite folosirea interceptărilor realizate de serviciile de informații în dosarele penale este neconstituțională.

FOTO Inquam Photos

În cazul interceptărilor, Curtea Constituțională a României „a constatat că legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil”.

Totodată, „Curtea a constat că este necesar ca legiuitorul să reglementeze, în Codul de procedură penală, o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru ca persoana vizată de aceste activități, care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea să poată contesta legalitatea acestor înregistrări, precum și elementele ce țin de legalitatea mijlocului de probă”.

De asemenea, judecătorii constituționali au constatat că „legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări”.

Ministerul Justiției a transmis cu privire la modificările asupra declasificării informațiilor în cadrul proceselor penale, că nu sunt restrânse drepturile inculpaților la informare și apărare, prin permiterea accesului la informații clasificate din dosar doar avocaților care au deja acces la astfel de informații.

Articolul (12 ) prevede că „după consultarea autorității competente, judecătorul de cameră preliminară, prin încheiere, poate refuza motivat accesul la informațiile clasificate dacă acesta ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea securității naționale ori a unui alt interes public important. În acest caz, informațiile clasificate nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.

Ce spun judecătorii CCR privind pragul pentru abuzul în serviciu

În ceea ce privește pragul la abuz în serviciu, potrivit judecătorilor constituționali, „chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reținerea infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, aspect care, în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale nu a atras neconstituționalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești – concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale – este de natură să mențină și să consolideze prezumția de constituționalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii”.

Instanta Suprema a sesizat CCR privind proiectele de modificare a Codului Penal și Codului de procedură penală, susținând că forma adoptată de Parlament nu respectă decizia CCR privind insituirea unui prag, care să nu fie derizoriu, pentru abuzul în serviciu.

Sesizarea Instanței Supreme dezbătute de CCR vine după ce, în Parlament, aleșii au trecut de la o extremă la alta. După ce au stabilit la Senat prag de 250.000 de lei, la Cameră discuțiile erau ca pragul să fie de 9.000, atât cât indicase Guvernul. Până la urmă, Camera Deputaților a adoptat proiectul fără prag la abuzul în serviciu.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Atac cu rachete fără precedent al Ucrainei împotriva Rusiei

2 Voi ați văzut asta? / America, oameni buni...

3 VIDEO București 2024...

4 Așa o fi?

5 Misterioasa decizie a Armatei Chinei...