Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au motivat decizia prin care au fost arestaţi fraţii Tate, explicând că lăsarea în libertatea a acestora ar crea un sentiment de neîncredere în rândul cetăţenilor, având în vedere gravitatea faptelor. Magistraţii descriu şi modul în care ar fi fost racolate tinerele.

În motivarea sentinței, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au explicat şi modul în care ar fi acţionat gruparea, conform probelor transmise de DIICOT : „Persoana vătămată (...) a fost recrutată de către inculpatul (...) prin inducere în eroare cu privire la intenția de a pune bazele unei relații de căsătorie sau concubinaj și existența unor false sentimente ale inculpatului față de persoana vătămată rezultă și din conversațiile purtate prin intermediul aplicației de comunicare la distanță (...). Cu privire la mutarea sa în România, persoana vătămată (...) a declarat că inculpatul (...) i-a spus inițial că vor locui împreună, însă ulterior i-a spus că în casa în care locuiește acesta stau mai mulți bărbați care lucrează cu el și cu fratele său, așa că este mai bine să ia un alt apartament, doar pentru ei doi. La momentul în care persoana vătămată a ajuns în România, inculpatul (...) nu se afla în țară și i-a spus persoanei vătămate că nu va putea locui în apartament, aceasta trebuind să locuiască cu (...)”.

De asemenea, judecătorii notează că unul dintre inculpați „i-a cumpărat biletul de avion” uneia dintre victime, „a preluat-o de la aeroport și a condus-o în imobilul unde urma să locuiască”.

Probele depuse de procurori

Cu privire la acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, judecătorii susțin că, atât din declarațiile victimelor, cât și din conversațiile acestora cu inculpații, ar rezulta ierarhia rețelei și rolul fiecăruia dintre membri. Astfel, potrivit motivării, unii dintre inculpați ar fi avut rolul de a recruta persoane, „care erau transportate și adăpostite în locuințe din România". Alţii ar fi avut „rolul de a supraveghea și coordona întreaga activitate de exploatare”.

„Judecătorul de drepturi și libertăți remarcă faptul că declaraţiile persoanelor vătămate și ale martorelor audiate în cauză au relevat un tipar în modul de acțiune al inculpaților, care conferă greutate şi credibilitate declaraţiilor luate în mod individual, cu atât mai mult cu cât aceste declarații se coroborează și cu rapoartele de expertiză psihologică în ceea ce privește persoanele vătămate (...), dar și cu aspectele rezultate din conversațiile purtate între victime și inculpați prin intermediul aplicației (..)”, mai arată motivarea.

Judecătorii au mai explicat că lăsarea în libertare a fraţilor Tate "ar fi de natură să tulbure în mod real ordinea public", mai ales având în vedere că sunt „persoane cunoscute la nivel internațional, având parte de o expunere deosebită atât în presă, cât și pe platformele de socializare, iar faptele de care sunt acuzați sunt de o gravitate deosebită".

„Pericol pentru ordinea publică”

În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, „judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală şi s-ar crea un climat de insecuritate socială şi de neîncredere a cetăţenilor în actul de justiţie, cu atât mai mult cu cât înfrângerea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea și demnitatea persoanelor vulnerabile creează în comunitate o reacţie puternică de nemulţumire şi nesiguranţă”.

De asemenea, completul de judecată a reţinut că „lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpați, modalitatea concretă în care aceștia au acţionat, dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale".

Este notat și faptul că s-au avut în vedere, totodată, „consecinţele săvârşirii faptelor asupra victimelor, fiind de natură a pune în pericol grav echilibrul psihic și emoţional al acestora. Astfel, faptele de acest tip au un puternic impact psihologic asupra persoanelor traficate, care sunt practic dezumanizate, această formă de exploatare fiind de natură a produce efecte atât în plan psihologic şi emoţional, cât şi în plan social”.

„Chiar dacă inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, aceasta reprezintă o stare de normalitate şi nu poate justifica, în contextul prezentei cauze, lăsarea în libertate a inculpaților la acest moment procesual, în raport de gravitatea ridicată a pretinselor infracţiuni de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, pentru care sunt cercetați. De altfel, deși din actele dosarului nu rezultă că inculpații ar avea în antecedente condamnări definitive, nu poate fi ignorat faptul că inculpatul (...) a fost anterior cercetat pe teritoriul Marii Britanii pentru o infracțiune contra integrității corporale, iar inculpatul (...) pentru infracțiuni contra persoanei și infracțiuni privind viața sexuală”, se arată în motivare.

Frații Tate, arestați

Fraţii Andrew şi Tristan Tate au fost arestaţi, sâmbătă seară, pentru o perioadă de 30 de zile. Ei sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol. Decizia nu este definitivă. Avocatul fraților Tate a contestat deja decizia, iar contestaţia se va judeca pe 10 ianuarie, la Curtea de Apel Bucureşti.

Mandate de arestare au fost emise și pentru două femei cu cetățenie română, bănuite de complicitate. Una dintre ele este fostă polițistă.

Metoda loverboy

Din aceste activităţi, ar fi obţinut importante sume de bani. Poliţiştii şi procurorii DIICOT spun că persoanele vătămate ar fi fost recrutate de cetăţenii britanici care le-au indus în eroare că ar dori o relaţie de căsătorie/ concubinaj şi că ar avea faţă de ele sentimente reale de iubire (metoda loverboy).

Femeile ar fi fost ulterior transportate şi adăpostite în imobile din judeţul Ilfov unde, prin acte de violenţă fizică şi constrângere psihică (intimidare, supraveghere constantă, controlul şi invocarea de pretinse datorii), ar fi fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării, prin intermediul unor platforme de socializare, de material având un astfel de caracter şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare

Până în prezent au fost identificate şase persoane vătămate care ar fi fost exploatate sexual de grupul infracţional organizat, potrivit anchetatorilor.