Gabriel Oprea a fost achitat definitiv pentru moartea polițistului rutier Bogdan Gigină și pentru faptul că judecătorii de la Curtea Constituțională au pronunțat în 2017 o decizie care a dus – așa cum notează Curtea de Apel – la „abrigarea parțială” infracțiunii de abuz în serviciu. Pe lângă argumentele că Oprea era doar pasager, astfel că nu poate fi acuzat de omor din culpă, judecătorii amintesc, în treacăt, că acesta a avut parte de o clasare după decizia CCR din 2017, scrie Ziare.com .

În ampla motivare a achitării definitive a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă, judecătorii expun considerentele de ordin teoretic pentru care l-au absolvit de răspundere pe fostul ministru de Interne pentru tragedia din seara de 20 octombrie 2015.

Cu toate acestea magistrații se referă și la soluția de clasare pe care Gabriel Oprea a primit-o cu privire la acuzația de abuz în serviciu, urmare a deciziilor Curții Constituționale care au dus la redefinirea acestei infracțiuni.

Despre conduita lui Gabriel Oprea de a circula peste tot în coloană oficială judecătorii notează în motivare, negru pe alb, că „s-ar putea – dacă ar fi îndeplinite condiţiile legale – să se circumscrie exclusiv unei infracţiuni de serviciu, dar s-a dispus clasarea”.

Abuzul în serviciu era principala acuzație din dosarul lui Oprea, anume că la presiunile acestuia dispozitivul de polițiști de la Rutieră îl însoțeau peste tot, inclusiv la restaurant sau la frizerie.

Odată ce acuzația a „picat” cu ajutorul CCR, fapta de ucidere din culpă a fost aruncată în derizoriu de către apărătorii lui Oprea, aceștia lansând teoria că „nu poți ucide un om de pe bancheta din spate”.

Ca o paranteză, tot urmare a deciziei CCR pe tema abuzului în serviciu Oprea a scăpat definitiv de dosarul DIPI de la Înalta Curte.

Avocatul lui Gabriel Oprea, fost președinte al instanței care l-a achitat

Referitor la caracterul abuziv al însoțirii deplasărilor lui Gabriel Oprea cu echipaje de poliție rutieră, Parchetul a susținut că acesta, în calitatea sa de ministru al Afacerilor Interne, încălcând dispozițiile legale care reglementează însoțirea demnitarilor, a dispus însoțirea sa permanentă cu echipaje ale poliției rutiere, care au circulat în regim prioritar, cu încălcarea regimului legal de viteză și a altor reguli de circulație.

DNA a mai susținut că fostul șef al MAI a determinat nu numai însoțirea sa permanentă cu echipaje ale poliției rutiere, dar și modalitatea de formare a acestor echipaje, respectiv folosirea unei motociclete a poliției rutiere pentru a facilita deplasarea cu viteză a coloanei oficiale astfel formate.

În motivarea deciziei definitive de achitare, consultată de Ziare.com, judecătorii Curții de Apel București arată, în esență, că n-au identificat un rol al lui Gabriel Oprea în formarea dispozitivului de însoțire, nici „un raport direct” între exercitarea atribuțiilor de serviciu şi fapta de care a fost acuzat.

E drept că argumentul că „nu poți ucide un om de pe bancheta din spate” a fost folosit din plin de avocatul lui Gabriel Oprea, Dan Lupașcu, fost președinte al Curții de Apel București și fost șef al Consiliului Superior al Magistraturii.

Avocatul Dan Lupașcu a pus concluzii cinice atât pe fond, cât și în apel, arătând că polițistul Bogdan Gigină „avea trecut în fișa postului că atunci când participă la misiuni are un risc ridicat de accident”, n-avea ce căuta în dispozitiv pentru că „era inapt”, dar s-a oferit să-l însoțească în coloana oficială pe fostul vicepremier „pentru că se plictisea la serviciu”.

Motivare: „Nu există legatura de cauzalitate între faptă și urmare”

Relevante sunt însă și paragrafele în care Curtea de Apel București lasă să se înțeleagă că faptele lui Gabriel Oprea ar putea fi circumscrise unei „infracțiuni de serviciu”, dacă legislația n-ar fi fost modificată de CCR imediat după comiterea lor:

• „În cauza de faţă, ceea ce se impută inculpatului (Oprea Gabriel – n.r.) ca fiind o conduită ce s-ar plia pe dispoziţiile art. 192 alin. 2 C.pen. (n.r. – uciderea din culpă) este nerespectarea dispozițiilor legale pentru desfășurarea unei activități, respectiv activitatea de însoțire a ministrului afacerilor interne , întrucât, aşa cum s-a arătat, potrivit actului de sesizare acuzaţia vizează, printre altele, caracterul abuziv al însoțirii deplasărilor cu echipaje de poliție rutieră, cu consecința punerii polițiștilor în situații de risc sporit.
• Tot în actul de sesizare se susţine că dispozițiile legale încălcate sunt cele prevăzute de art. 223 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația de drumurile publice, cu următorul conținut: „În situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență, pot beneficia de însoțirea cu echipaje ale poliției rutiere și miniștrii din Guvernul României”.
• S-a constatat, însă, că pe parcursul urmăririi penale a apărut Decizia nr. 392/2017 a Curții Constituționale care a dus la abrogarea parțială a infracțiunii de abuz în serviciu, în sensul că doar încălcarea acelor atribuții de serviciu prevăzute de legislația primară (lege ori ordonanță a guvernului) poate constitui element material al infracțiunii de abuz în serviciu, nu și încălcarea unor alte acte normative, cum sunt hotărârile Guvernului.
• În atare condiţii, având în vedere că prevederile normative încălcate de către inculpatul (Oprea Gabriel – n.r.) sunt din legislația secundară (hotărâre a Guvernului) s-a constatat că în cauză nu mai sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, acesta constituind motivul pentru care s-a dispus soluţia de clasare.
• Prin urmare, se observă că aceeaşi conduită pentru care s-a dat o soluţie de clasare prin rechizitoriul din 27.04.2018 este reiterată în cadrul acuzaţiei din prezenta cauză ca fiind una dintre conduitele imputate inculpatului (Oprea Gabriel – n.r.) şi care s-ar circumscrie elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. 2 C.pen. (n.r. – uciderea din culpă).
• Curtea reţine că în literatura de specialitate şi în jurisprudenţa creată sub imperiul Codului penal din 1968, s-a făcut distincţia între infracţiunile obstacol şi infracţiunile subsecvente.
• Astfel, în lucrarea Practică Judiciară penală vol. III (…) se arată (pornind de la analiza posibilităţii reţinerii infracţiunii de ucidere din culpă în formă agravată în sarcina conducătorului auto ce încredinţează vehiculul unei persoane care nu avea permis de circulaţie, dacă aceasta, conducând imprudent, omoară o persoană) că atunci când făptuitorul creează prin fapta sa, posibilitatea producerii unor consecinţe antisociale, iar această posibilitate nu se poate transforma prin ea însăşi în realitate, ci numai prin fapta vinovată a altei persoane, astfel de fapte au fost incriminate de legiuitor ca infracţiuni distincte, aşa numitele infracţiuni obstacol.
• Dacă aceste fapte au fost incriminate pentru a preveni săvârşirea unor infracţiuni mai grave, subsecvente (de unde şi denumirea lor de infracţiuni obstacol), acestea din urmă, în cazul în care se săvârşesc, nu absorb în conţinutul lor infracţiunile obstacol, care îşi păstrează autonomia şi atrag în mod independent răspunderea penală a făptuitorului, chiar şi atunci când tot el ar săvârşi infracţiunea subsecventă.
• Existenţa independentă a infracţiunii obstacol şi a infracţiunii subsecvente exclude posibilitatea existenţei unei legături de cauzalitate între fapta care constituie elementul material al infracţiunii obstacol şi urmarea imediată cerută pentru existenţa infracţiunii subsecvente. Legătura dintre cele două infracţiuni corelative nu trebuie să fie identificată cu legătura cauzală în infracţiune, după cum conexitatea dintre cele două infracţiuni nu duce la unitatea acestora.
• Ca urmare, în sarcina făptuitorului trebuie să se reţină doar infracţiunea obstacol pe care a săvârşit-o, nu şi infracţiunea de ucidere din culpă. Aşadar, neexistând legătură de cauzalitate între fapta celui care săvârşeşte infracţiunea obstacol şi urmarea imediată a infracţiunii subsecvente, nu se poate pune problema tragerii la răspundere penală pentru infracţiunea de ucidere din culpă.
• Deosebit de relevante sunt şi cele statuate de către judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…). În considerentele încheierii amintite s-a reţinut - în esenţă - că printre atribuţiile de serviciu ale inculpatului (Oprea Gabriel – n.r.), ce deţinea funcţia de ministru al afacerilor interne şi calitatea de senator, (…) nu se regăsesc şi atribuţiile efective de conducere a autoturismului (inculpatul se afla în autoturism ca persoană transportată, ca urmare a funcţiei şi calităţii deţinute), precum şi nici cele concrete, de însoţire a autoturismului în care se afla, de către un dispozitiv în coloană (respectiv stabilirea directă, de o manieră efectivă a componenţei numerice şi individuale a persoanelor, felul de alcătuire al dispozitivului, amplasarea concretă în cadrul dispozitivului, chiar desemnarea nominală a poliţistului rutier Gigină Bogdan, indicarea concretă a vitezei de deplasare şi traseele de urmat), neexistând așadar un raport direct între exercitarea atribuțiilor de serviciu şi fapta pretins a fi comisă de către acesta, respectiv aceea de ucidere din culpă a poliţistului rutier Gigină Bogdan, în condiţiile în care aşa cum se reţine în rechizitoriu în mod constant, moartea acestuia a survenit într-un accident rutier.
• S-a constatat, prin raportare la reglementările atribuţiilor de serviciu, ce decurg din funcţia de ministru al afacerilor interne şi calitatea de senator deţinute de inculpatul (Oprea Gabriel – n.r.), că nu există situaţii prevăzute ca în exercitarea lor să poată cauza moartea persoanelor, aşa încât nu există nicio legătură, respectiv un raport direct între exercitarea lor cu fapta de a ucide, având ca rezultat producerea suprimării vieţii, din culpă, a victimei (Gigină Bogdan – n.r.).
• Ca atare, ceea ce se impută inculpatului (Oprea Gabriel – n.r.) prin actul de sesizare este o faptă cu caracter general, posibil producătoare de consecinţe vătămătoare, care însă nu se pot produce decât prin fapta vinovată a unei alte persoane, deci care s-ar putea – dacă ar fi îndeplinite condiţiile legale – să se circumscrie exclusiv unei infracţiuni de serviciu (infracţiune obstacol) cu privire la care, însă, s-a dispus încă din aprilie 2018 o soluţie de clasare”, se arată în motivarea instanței.

Ce au reținut procurorii DNA în rechizitoriul lui Gabriel Oprea

În seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19.00, agentul de poliţie Bogdan-Cosmin Gigină, care făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Gabriel Oprea, a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a decedat.

Fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în mai 2018 pentru ucidere din culpă, în dosarul deschis după moartea poliţistului Bogdan Gigină.

Conform DNA, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea a dispus - cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoțirea demnitarilor de către poliţia rutieră - însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de poliţie rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist.

În acest mod, el şi-a conferit, în mod discreţionar, „drepturi” neprevăzute de cadrul legal, „drepturi” a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit, şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de poliţie rutieră să se facă în regim de viteză sporită.

„În seara de 20 octombrie 2015, agentul de poliţie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe o stradă din municipiul Bucureşti, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa”, afirmă procurorii DNA în rechizitoriu.

Accidentul rutier care a determinat decesul poliţistului Gigină s-a produs ca urmare a nerespectării de către Gabriel Oprea, Petre Mazilu şi General MPM Impex SRL a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activităţi, rețin anchetatorii.

În ceea ce-l priveşte pe Gabriel Oprea este vorba despre însoţirea sa de către poliţişti rutieri, iar în cazul lui Petre Mazilu şi al firmei pe care o administra, lucrările făcute la carosabil.

Distribuie Distribuie Comentarii