Un cunoscut expert în securitate, un politolog și un analist militar analizează pentru „Adevărul” consecințele pe care le-ar putea avea asupra României dacă Ucraina ar fi împinsă să semneze ultimul plan de pace elaborat de administrația Trump.

Statele Unite ale Americii insistă ca Ucraina și Rusia să încheie războiul, iar pentru aceasta administrația Trump a elaborat un nou plan de pace. Publicat inițial de Axios, iar apoi preluat de toată lumea, draftul complet al planului de pace în 28 de puncte poate fi consultat AICI.

Ce se știe este că în baza acestui plan, care deocamdată – atenție!, e doar un draft, Ucraina ar trebui să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO. Planul conține și garanții de securitate, iar în premieră Statele Unite ar fi de acord să se implice direct și dă asigurări privind suveranitatea Ucrainei.

Kievul a reacționat prudent, deși majoritatea experților admit că planul îi este defavorabil. Volodimir Zelenski a nu a refuzat direct oferta Statelor Unite și a precizat că țara sa va negocia. De cealaltă parte, omologul său rus, Vladimir Putin, a lăudat planul și a spus că Rusia este pregătită să negocieze.

Dacă experții s-au pus de acord că planul defavorizează Ucraina, „Adevărul” apelează la expertiza unor cunoscuți politologi și analiști militari pentru a lămuri în ce măsură acceptarea planului de către ucraineni ar afecta sau nu România.

Generalul (r) Dan Grecu a fost în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea (UNMEE), dar și șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American (US CENTCOM) pentru operațiile din Irak și Afganistan și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan. A fost decorat pe rând de SUA, ONU și NATO. Astfel, el a primit medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații ,,non article five”. În prezent este șeful generalilor români în rezervă și e doctor în științe militare și informații, având studii în Canada, Bruxelles și Roma. Dată fiind experiența sa, este unul dintre cei mai îndreptățiți analiști militari pentru a se exprima în această problemă.

Pentru România e important să nu mai avanseze rușii

„Aș spune din start că planul este în primul și în primul rând defavorabil ucrainienilor, iar asta indiferent ce ar spune oricine, este indiscutabil. Și mai e de adăugat și că europenii și ucrainenii nu au avut niciun cuvânt de spus în acest plan. Pe de altă parte, al doilea lucru pe care l-aș menționa este faptul că acele garanții de securitate acordate Ucrainei și Europei, care sunt prevăzute în plan, sunt foarte bine venite. Însă să nu uităm istoria, pentru că au mai existat astfel de garanții de securitate și în 1994, pe tema denuclearizării, iar apoi acordurile de la Minsk și știm și noi cum au fost respectate”, spune generalul Dan Grecu.

În ce privește România , dacă rușii ar fi într-adevăr opriți în Estul Ucrainei, iar Ucraina ar ceda doar zonele prevăzute în acord, țara noastră ar avea un anumit avantaj.

„Pacea e importantă, iar pentru noi este bine în sensul că odată terminat tot războiul și toate loviturile, nu o să mai avem RoAlert la 1 noaptea că vin dronele Federației Ruse, iar în principiu nici teama de escaladări sau de accindete ori incidente grave. Rămâne întrebarea din nou generală vis-a-vis de respectarea acestor condiții, pentru că din perspectiva implicării post-conflict, adică în procesul de reconstrucție al Ucrainei, aici încă nu avem deocamdată date foarte clare cine plătește și cine însușește 50% din profit. Așa apar cel puțin pe surse, că noi nu am văzut un document oficial, am văzut doar un draft, am văzut ceea ce a apărut în diferite publicații. Ce e clar e că dacă Ucraina nu va accepta, luptele vor continua și există riscul ca ucrainenii să piardă și mai multe teritorii”, mai spune generalul.

Din perspectiva României, esențial este ca rușii să nu mai înainteze față de teritoriile ocupate deja sau zonele pretinse.

„Ce e foarte clar este că pentru România cu cât rușii sunt mai departe, cu atât e mai bine. Cu cât rușii sunt ținuți mai departe, este cu atât mai bine. Și să se treacă, Doamne, iartă-mă odată la un climat de pace”, adaugă generalul Dan Grecu.

El nu crede că odată făcută pacea, atunci când se va întâmpla în viitor, Rusia ar mai avea forța să atace NATO și spune că diferența dintre Alianța Nord-Atlantică și ruși este prea mare pentru ca ultimii să riște acțiuni nechibzuite care ar putea să fie fatale regimului de la Kremlin.

Ne-ar da timp să ne pregătim să descurajăm Rusia

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, explică care este perspectiva sa. El consideră că planul de pace este unul maximalist din perspectivă americană, iar nici Ucraina și nici Federația Rusă nu îl vor accepta integral, însă spune că acesta ar putea sta la baza începerii unor negocieri serioase pe viitor.

În privința României, Marius Ghincea consideră că semnarea acestui plan de pace, desigur îmbunătățit prin negocieri, ar servi țării noastre.

„Ar fi bine să se ajungă repede la un acord, dar unul cât mai corect. Și ar fi bine în primul rând pentru că ar mai stabiliza lucrurile pe termen scurt și mediu și ne-ar permite să ne consolidăm capacitatea de apărare și de descurajare. Eiscul de război pe termen lung, poate chiar mediu, poate să rămână, deci doar ne oferă o perioadă de respiro. Ar fi o fereastră de oportunitate să ne pregătim. Dacă vom fi suficient de bine pregătiți, îi vom descuraja pe ruși și vom putea să evităm orice război”, spune Ghincea.

Există însă și o variantă pesimistă, în care Ucraina și Rusia nu ajung la un acord, iar rușii ar sparge frontul. În acest caz, lucrurile s-ar complica, inclusiv pentru România. Practic, noi trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul ăsta negru, să zicem”, mai spune Marius Ghincea.

Și analistul de politică externă Ștefan Popescu consideră că un plan de pace, dacă va fi adoptat, între Ucraina și Rusia, va fi benefic pentru România. Pentru aceasta, Rusia nu trebuie să mai pună mâna și pe alte teritorii, pentru a nu se apropia de gurile Dunării.

„Pentru România e esențial ca Ucraina să nu cadă. Interesul nostru este ca Ucraina să rămână în picioare, iar rușii să nu mai evolueze, să nu mai avanseze. E greu de înțeles cum unii își doresc la noi ca rușii să câștige războiul, când de fapt asta trebuie evitat. Pentru că rușii, dacă se vor simți învingători... De asta trebuie să ne temem cel mai tare, noi românii”, spune Ștefan Popescu.

Rușii nu ar avea forța să atace NATO

Cunoscul analist nu crede însă într-un război între Rusia și NATO. În opinia sa, Rusia nu are forța să lupte cu NATO, așa că ar fi total în dezavantajul Moscovei să atace un adversar mai puternic, ceea ce realizează chiar și Vladimir Putin.

„Aici mă despart cumva de părerile unor analiști care consideră că Rusia va ataca o țară NATO. Nu, nu își permite să atace o țară NATO. Să fim serioși, rușii se chinuie în Ucraina, cu ce armată și cu ce forțe ar înfrunta cea mai puternică alianță mondială? Eu spun să rămânem realiști și să analizăm la rece situația. Meseria mă obligă să mă detașez și să fiu obiectiv când fac o analiză, iar pe baza datelor pe care le am nu am cum să cred că Rusia poate avea forța să atace NATO. Să hărțuiască țări NATO, da, asta poate, dar nu să atace direct, nu să intre într-un conflict militar”, susține Ștefan Popescu.

Ce fac europenii

Volodimir Zelenski și liderii de europeni nu resping direct planul , dar încearcă să revizuiască aspecte cheie ale acestuia înainte de termenul-limită dat de Trump. Potrivit Bloomberg, care citează oficiali, trategia europeană presupune o abordare prudentă care implică de fapt rescrierea unor secțiuni importante ale planului, prezentându-le ca „actualizări constructive”.

La rîndul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Kievul va colabora „cu America și Europa” pentru a ajunge la un acord de pace, după o conversație telefonică de o oră pe care a avut-o vineri cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul armatei americane, Dan Driscoll.

Pe de altă parte, lideri ai țărilor europene și ai instituțiilor de la Bruxelles, alături de cei ai Regatului Unit, Canadei, Japoniei și Norvegiei, s-au întâlnit de urgență la Johannesburg, în Africa de Sud. Potrivit Ukrainskaia Pravda , deși nu au respins direct planul de pace, aliații occidentali ai Ucrainei au subliniat, într-o declaraţie comună, sâmbătă, 22 noiembrie, cu prilejul întâlnirii G20 de la Johannesburg, că proiectul reprezintă o bază pentru discuţiile care vor avea loc, un punct de pornire, dar și că este nevoie de eforturi suplimentare și că trebuie îmbunătățit.

Iar evenimentele se derulează cu repeziciune. Lideri din Statele Unite Unite ale Americii și Ucraina, dar și reprezentanți ai aliaților europeni din Franța, Germania și Regatul Unit, Germania și Franța se întâlnesc deja duminică, 23 noiembrie, la Geneva, unde discută pe marginea planului de pace american. În sfârșit, însuși președintele Donald Trump a admis faptul că acest plan de pace nu este bătut în cuie și nu reprezintă forma finală, ci un punct de la care părțile să negocieze.