Alimentația este esențială în sezonul rece, mai ales atunci când bântuie răcelile și gripele. În tradiția popoarelor europene, inclusiv la români, există ciorbe vindecătoare, zemuri delicioase care te pun pe picioare în doi timpi și trei mișcări.

Atunci când frigul s-a instalat și ne pătrunde până la oase iar sezonul gripelor se află în plină glorie, trebuie să fim pregătiți de luptă. Și cum altfel daca nu printr-o alimentație adecvată. Așa cum spun și specialiștii, dacă ne hrănim corect și îndestulător, avem toate șansele să ținem piept icroorganismelor aducătoare de febră, tuse și alte simptome supărătoare care ne țin la pat, departe de activitățile preferate. Mai mult, alimentația corectă se poate dovedi un adevărat medicament. Consumată la timp și în cantitățile potrivite, ne ajută să evităm hapurile și cozile la farmacie. În bucătăria europeană și cea românească există câteva elixiruri alimentare care fie ne păzesc de frig și răceală, fie ne scot din boală imediat.

„Pentru a funcționa corect avem nevoie de o alimentaţie diversificată. Adică să mâncăm din fiecare grupă de alimente în mod echilibrat, fără excese. Este foarte important ce anume mâncăm. Avem nevoie de aminoacizi esențiali pe care organismul nu îi poate fabrica și pe care îi ia doar din alimente. De aceea, fără alimente nu putem supraviețui. De asemenea, avem nevoie de calorii pentru a desfășura activitățile fizice, dar și pentru simplul fapt de a supraviețui, pentru că inima bate, noi respirăm și avem nevoie de energie care provine din acele calorii“, spune dr. Corneliu Saradan, un medic cunoscut pentru activitatea sa de prevenție. Iar tradiționalele ciorbe, supe sau zămuri (cum le spuneau țăranii români de secole) sunt cel mai vechi aliment-medicament din istoria bătrânului continent. Nu mai vorbim de faptul că îndeplinesc aproape toate criteriile unei alimentații difersificate și sănătoase.

„Nutritionistii din toata lumea au recunoscut ca "de la supă încoace, nu s-a inventat nimic mai echilibrat în materie de nutriție. În Franța, masa de seară nu se numește cină ci "souper", deoarece există obiceiul ca seara să mănânci doar o supă. Tot supa ca unic fel de mâncare se servea și la primele restaurante, acest produs fiind considerat ideal pentru " restaurarea" puterii de muncă. În România, orice gospodină știe că nimic nu satură mai bine și nu e mai economisitor decât o oală de ciorbă”, precizează cunoscutul nutriționist Mihaela Bilic pe rețelele sociale. Din multitudinea de rețete de ciorbă există câteva care și-au dobândit o faima de medicament și protector.

Zeama vindecătoare din lumea țăranului român

Românii nu duc lipsă de rețete strămoșești cu lichide fierbinți pline cu nutrienți și savoare. Pe lângă codru, este clar că ciorba este frate cu românul. Sau cel puțin era. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de cuvântul „ciorbă”, ale cărui origini sunt turcești, pentru ca este evident că românii au mâncat ciorbă și până să se întâlnească cu turcii. Numai că-i spuneau simplu „zeamă”.

Românii au ca medicament alimentar tradiționala ciorbă țărănească. Este o „bombă” cu vitamine, proteine și nutrienți. În funcție de zona geografică, cunoaște câteva variații, mai ales în ceea ce privește bogăția de legume și felul de carne utilizat.

Clasică este ciorbǎ țărănească cu văcuță, care se prepară simplu. Ca ingrediente se folosesc: carnea de vițel fragedă, un kilogram de oase de vacă bine porționate (ideale pentru măduva hrănitoare plină de proteine, colagen, grăsimi sănătoase și vitamine), rădăcină de pătrunjel, ceapă, roșii, morcov, păstârnac, ardei, varză albă și eventual și cartofi,d eși aceștia au pătruns ceva mai târziu în rețetar, odată cu roșiile). Nu trebuie să uităm verdețurile, adică pătrunjelul și leușteanul. Se pun oasele și carnea de vită la fiert într-o oală încăpătoare, la foc mic. Spumăm din când în când. După aproximativ o oră de fiert se adaugă legumele tăiate mărunt, în special rădăcinoasele, precum morcovul, țelina și rădăcina de pătrunjel. Se mai lasă să fiarbă jumătate de oră. În cele din urmă, se scot oasele de vită și se adaugǎ varza și cartofii tăiați cubulețe. După încă un sfert de ceas la foc mic se încheie procesul și se adaugă leuștean sau pătrunjel tocat. Pentru o variantă moldovenească, ciorba de văcuță se acrește cu borș. În zona Transilvaniei și Olteniei se pune zeamă de varză murată. Oltenii pun mai multe legume, precum conopidă, vânătă, dovlecel, fasole verde și mazăre.

În Transilvania este de multe ori preferată carnea de porc. Există și o variantă cu cocoș gras de curte. În loc de oase de vacă sau de porc, se folosește tacâmul de cocoș întreg. „Se oferă cu o ceașcă de smântână alături, cu ardei iute și oțet. E o mâncare cu caracter frumos, discretă și energică. Vâlcenii și prahovenii o fac cel mai bine și e păcat să nu bei o țuică de Văleni înainte: va fi de bine și folos”, preciza Radu Anton Roman în „Poveștile bucătăriei românești”. Dacă suntem răciți sau convalescenți, renunțăm la țuică fiindcă ne slăbește sistemul imunitar, însă nu și la ardeiul iute, care este o minune pentru sistemul imunitar. Plină de vitamine de toate felurile și o mulțime de nutrienți care deșteaptă sistemul imunitar, ciorbița țărănească românească este un medicament veritabil.

Antibioticul natural transformat într-o delicatesă de nerefuzat

La nivel internațional, una dintre cele mai vindecătoare mâncăruri este considerată supa de usturoi, care, deși este gătită de mai multe popoare europene, a fost făcută celebǎ de francezi. Pe lângă faptul că este un adevărat deliciu, supa de usturoi, arată un studiu realizat de Universitatea din Washington, este de o sută de ori mai eficientă decât medicamentele de răceală datorită ingredientului său principal, usturoiul.

„Studii recente susțin efectele usturoiului și ale extractelor sale într-o gamă largă de aplicații. Aceste studii au ridicat posibilitatea revitalizării valorilor terapeutice ale usturoiului în tratarea diferitelor afecțiuni. Se consideră că diferiți compuși din usturoi reduc riscul de boli cardiovasculare, au efecte antitumorale și antimicrobiene și prezintă beneficii asupra concentrației ridicate de glucoză din sânge”, precizează specialiștii Leyla Bayan, Peir Hossain Koulivand și Ali Gorji în „Garlic: a review of potential therapeutic effects”. Dar să trecem la rețeta de supă de usturoi. Mergem pe varianta franțuzească, cea mai faimoasă. Ingredientele principale sunt: usturoiul, supa de găină, salvia (care poate fi înlocuită lejer cu cimbru sau tarhon), ouă, ulei de măsline și sare. Procesul de preparare începe cu pregătirea usturoiului. Se folosește o mână de căței de usturoi, dar nu iuți, ci aromați. Se curăță, se taie în jumătate și se pun la fiert.

Nu uitați să eliminați lăstarul embrionar (cel din mijloc, după tăierea usturoiului în două jumătăți). După ce au fiert câteva minute, cățeii de usturoi se zdrobesc bine cu o furculiță sau cu orice altă ustensilă de bucătărie. Ideal este să fi pregătit înainte o supă de pui. Turnăm usturoiul pasat în supa de pui fierbinte. Următoarea operațiune este prepararea maionezei.

Da, chiar se pune maioneză în această supă! Evident, făcută de casă cu ouă proaspete, ulei de măsline și muștar de Dijon. După ce am terminat maioneza, o adăugăm pur și simplu în supă. Cumpărăm o baghetă, o tăiem felii și o punem la prăjit. Doar rumenită, nu arsă. Ne va fi folositoare pe post de crutoane la supa de usturoi franțuzească. Opțional, se pune brânză Gruyere (o brânză tare, originară din Elveția) rasă deasupra. Brânza se poate înlocui cu ouă poșate sau chiar pui rotisat făcut fâșii. Rețeta prezentată este una tradițională, țărănească, veche de câteva sute de ani, din regiunea Lautrec.

„Această supă rustică nu este doar bogată sau groasă, ci mai degrabă o supă hrănitoare și delicioasă, perfectă pentru a te încălzi iarna sau pentru a te hidrata atunci când nu ești bine. Beneficiile usturoiului pentru sănătate sunt înțelese de secole, iar știința modernă studiază acum efectele usturoiului asupra sistemului imunitar. Nu spun că această supă îți va vindeca răceala sau gripa, dar te poate ajuta să te simți mai bine și ar putea contribui la scurtarea duratei suferinței tale”, precizează Sue, de la celebrul blog culinar „The View from Great Island”. Supe de usturoi se pregătesc, evident cu particularităților lor regionale sau locale, și în Spania (sopa de ajo), Austria (knoblauchcremesuppe), Cehia și Slovacia (cesnecka).

Penicilina din farfurie

Una dintre cele mai sănătoase supe din Europa, mai ales pentru întărirea sistemului imunitar și ajutorarea organismului în lupta cu boala, este "supa penicilină”, cunoscuta si ca "supa pentru zile de boală” sau "supa pastina”. În Italia este considerată cel mai bun remediu pentru o răceală, pentru o zi lungă și grea sau doar pentru întărirea sistemului imunitar. Este foarte bogată în nutrienți și aromată. La prima vedere o să pară un soi de supă clasică de pui cu tăiței.

Legumele fierte la foc mic, bine zdrobite și amestecate pentru ca mai apoi să fie adăugate înapoi în supă fac ca banala supă de pui să se transforme într-o nebunie culinară, o infuzie de aromă și sănătate, potențată de coaja de parmezan și ierburile aromatice proaspete. „Sincer, acesta va fi singurul mod în care voi face supă de pui cu tăiței de acum înainte”, precizează testerul de rețete Amanda Holstein pentru „All recipes”. Dar să vedem cum se face și ce ingrediente sunt necesare. Lista pare lungă dar în niciun caz inaccesibilă, mai ales că totul poate fi găsit într-un magazin bine dotat. Ca și în cazul supei de usturoi, trebuie să pregătiți în prelabil o supă de pui. Ideal este să o faceți acasă cu tacâmuri de pui. Apoi trebuie să pregătiți: morcovi, tije de țelină, șase căței de usturoi, crenguțe de cimbru, foi de dafin, în jur de 100 de grame de pastina (paste minuscule de formă rotundă), pui rotisat sau pregătit la cuptor, frunze de pătrunjel și o coajă de parmezan. Folosiți o oală mare în care puneți supa de pui, ceapa, morcovii, țelina, usturoiul și sarea. Se fierb toate la foc mic sau cel mult la foc mediu până când legumele se înmoaie. Adică în jur de 10 minute.

Cu o paletă cu găurele se transferă legumele din zeama în care au fiert în cana mare a unui blender. Nu uitați să adăugați la mixare și o cană de supă de pui. Legumele fierte bine sunt trasformate efectiv într-o pastă. Pasta rezultată se pune înapoi în zeama de pui și se amestecă bine. Se adaugă crenguțe de cimbru, foi de dafin și coaja de parmezan. Se dă din nou drumul la aragaz și se aduce la fierbere. În timp ce întregul amestec fierbe tihnit, adăugați pastele și lăsați focul mic, amestecând ocazional. Când pastele s-au fiert se adaugă puiul mărunțit și se mai fierbe încă trei minute. După ce am stins aragazul, punem pătrunjel tăiat deasupra și parmezan ras.