Cum vor scăpa marile orașe ale României de traficul greu. Autostrăzile și centurile urbane aflate în construcție

Anul 2027 ar putea aduce finalizarea Autostrăzii Capitalei (A0), noi lucrări la Centura Metropolitană Cluj-Napoca și continuarea șantierului variantei ocolitoare de la Timișoara, dar și investiții noi menite să scoată traficul greu din orașe.

În 2026, orașele Focșani (județul Vrancea) și Comarnic (județul Prahova) au primit noi centuri ocolitoare. La Focșani, șoseaua de patru kilometri, inaugurată în august, asigură legătura cu Autostrada Moldovei (A7), iar la Comarnic, centura de 5,9 kilometri, deschisă la 1 octombrie, permite evitarea unuia dintre cele mai aglomerate sectoare ale DN1.

Tot în 2026, a fost inaugurat primul tronson al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca, urmând ca lucrările la alte sectoare să poată începe în 2027. La Timișoara, construcția ultimului tronson al centurii, cu o lungime de aproape 14 kilometri, este în plină desfășurare.

Anul 2027 ar putea aduce finalizarea Autostrăzii Capitalei (A0), a centurilor Blajului, Craiovei (Sud) și Buftei, dar și deschiderea primului tronson al A8, care va ocoli Târgu Mureșul. Alte centuri sunt în construcție la Sighișoara și pe Valea Prahovei, în timp ce noi șosele ocolitoare sunt pregătite pentru municipiile Mediaș, Baia Mare, Galați, Iași și alte orașe.

Autostrada Capitalei ar putea fi finalizată în 2027

Autostrada Bucureștiului (A0), proiectată să înconjoare Capitala pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar putea fi finalizată în 2027, odată cu deschiderea ultimelor sectoare ale inelului nordic. Au mai rămas în șantier 28 de kilometri, împărțiți în trei secțiuni ale inelului nordic: lotul 1 DJ601–DN1 (Corbeanca), cu 17,5 kilometri, o parte din lotul 3 DN2 (Afumați)–DN3 (Cernica), de circa 6,3 kilometri, și lotul 4 DN3 (Cernica)–A2, cu 4,47 kilometri.

Autoritățile estimau recent că o parte dintre aceștia vor fi dați în circulație până la sfârșitul anului. Pe lotul 1 al A0 Nord, între Joița și Corbeanca, cu o lungime de 17,5 kilometri, lucrările au ajuns la un progres de 82 la sută.

„Constructorii au dat din nou asigurări că fac toate eforturile pentru a finaliza lotul 1 al A0 Nord (17,5 km) până la finalul acestui an. Atingerea acestui obiectiv va depinde însă în foarte mare măsură de condițiile meteorologice din următoarele luni. Ca atare, evaluarea realistă mă face să iau în calcul ca, până la finalul anului 2026, să fie asigurate descărcările în DN1A și în DN7. Conexiunea cu A1 are însă șanse mai mari să fie definitivată anul viitor, în termenul contractual (aprilie 2027)”, informa Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, la 10 octombrie 2026, pe pagina sa de Facebook.

Loturile 3 și 4 ale A0 Nord, între Afumați și Glina, ar putea fi deschise circulației încă din octombrie 2026. La începutul lunii, lucrările pe lotul 3, între DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica), ajunseseră la un progres fizic de peste 98 la sută, în timp ce lotul 4, între DN3 (Cernica) și A2, fusese deja recepționat.

„În momentul în care lotul 3 va fi finalizat, se va putea deschide circulația și pe lotul 4 (Pantelimon–Glina), care a fost deja recepționat. Astfel, semi-inelul nordic al Centurii Capitalei va asigura conexiunea continuă între A3 (București–Ploiești) și A2 (București–Constanța)”, arăta Cristian Pistol, la 9 octombrie 2026.

Primul segment al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca, deschis în 2026

Unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură rutieră urbană din România este Centura Metropolitană Cluj-Napoca, proiectată pe o lungime de 42 de kilometri, la care se adaugă mai multe drumuri de legătură. Investiția a fost estimată la peste un miliard de euro și urmărește reducerea aglomerației din municipiu și din localitățile învecinate.

La 1 septembrie 2026, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunțat finalizarea primului tronson al Centurii Metropolitane, între Cluj-Napoca și Florești. Investiția, în valoare de 23 de milioane de euro, a cuprins extinderea drumului de la patru la șase benzi de circulație, amenajarea a 3,5 kilometri de benzi dedicate transportului public și autospecialelor de intervenție, piste de biciclete, un pasaj rutier de 58 de metri și un pasaj pietonal și pentru biciclete între centrele comerciale Metro și Vivo.

„Cea mai aglomerată rută de transport din România, Cluj–Florești, este acum mai eficientă. Spre exemplu, timpul de parcurs cu autobuzul între stația Oncos din Florești și stația Taberei din Cluj-Napoca scade de la aproximativ 23 de minute la 8 minute”, informa Emil Boc, la 1 septembrie 2026, pe pagina sa de Facebook.

În mai 2025, Primăria Cluj-Napoca semnase un contract de peste un miliard de euro pentru realizarea principalelor tronsoane, însă acesta a fost denunțat unilateral în februarie 2026, în urma controverselor privind documentele prezentate de asocierea câștigătoare.

Autoritățile au reluat procedurile de achiziție, împărțind proiectul în mai multe loturi. În septembrie 2026, primarul Emil Boc anunța că pentru cele cinci loturi scoase la licitație fuseseră depuse 25 de oferte.

„Avem oferte depuse pentru toate tronsoanele Centurii metropolitane scoase la licitație. Urmează evaluarea ofertelor și desemnarea câștigătorilor”, afirma Emil Boc, pe pagina sa de Facebook.

În aceste condiții, anul 2027 ar putea aduce începerea lucrărilor pe noi sectoare ale Centurii Metropolitane, însă nu există încă un termen cert pentru finalizarea întregului proiect.

Ultimul tronson al Centurii Timișoarei, în șantier

În vestul țării, lucrările la Centura Timișoara Vest au început în 14 mai 2026, urmând să completeze inelul rutier de aproximativ 50 de kilometri din jurul municipiului. Ultima secțiune, cu o lungime de 13,9 kilometri, va avea patru benzi de circulație, câte două pe sens, și va face legătura între variantele ocolitoare de nord și de sud, deja deschise traficului.

Proiectul este realizat de compania turcă Nurol și cuprinde patru noduri rutiere și zece poduri și pasaje, printre care structuri peste căile ferate și drumurile naționale, precum și un pod peste râul Bega.

La 13 octombrie 2026, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara anunța că lucrările au depășit un progres fizic de 25%, după numai cinci luni de la deschiderea șantierului.

„La terasamente, lucrările de decapare și excavație au ajuns la peste 78%, iar lucrările de umplutură la aproape 46%. Continuă lucrările de îmbunătățire a terenului, inclusiv realizarea coloanelor de piatră. La poduri și pasaje, au fost executați peste 85% dintre piloții din beton, iar producția celor peste 600 de grinzi prefabricate este în desfășurare”, informa DRDP Timișoara.

Potrivit instituției, fundațiile podețelor erau realizate în proporție de peste 92%, iar în paralel continuau lucrările de relocare a utilităților. Investiția, în valoare de aproximativ 1,41 miliarde de lei, fără TVA, are un termen contractual de execuție de 24 de luni, astfel că finalizarea este prevăzută pentru primăvara anului 2028.

Alte orașe ar putea avea centuri noi în 2027

Alte patru orașe, Târgu Mureș, Craiova, Blaj și Buftea, ar putea beneficia de noi variante ocolitoare în 2027. La Târgu Mureș, circulația ar urma să fie deschisă în primăvară pe primul tronson al Autostrăzii Unirii (A8), între Târgu Mureș și Acățari, care va funcționa și ca ocolitoare sudică a municipiului.

Lucrările la secțiunea Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, de aproximativ 24,4 kilometri, inclusiv legătura cu Autostrada Transilvania (A3), au ajuns la un progres fizic de aproape 70% la începutul lunii octombrie 2026.

„În primăvară, vom deschide prima jumătate a proiectului, între Târgu Mureș și Acățari – o veritabilă ocolitoare sudică a municipiului Târgu Mureș. Apoi, în vara anului viitor, vom circula și pe cei aproximativ 12 kilometri dintre Acățari și Miercurea Nirajului”, declara Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, la 2 octombrie 2026.

În Oltenia, Centura de Sud a Craiovei, cu o lungime de aproape 10 kilometri, are un nou termen de finalizare, în aprilie 2027, după mai multe întârzieri înregistrate de la începerea lucrărilor, în 2022. Șoseaua va face legătura între DN56, spre Calafat, și DN55, spre Bechet, ocolind partea sudică a municipiului.

Proiectul, realizat de compania italiană Rizzani de Eccher, ajunsese în octombrie 2026 la un progres fizic de aproximativ 94%. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova indica data de 23 aprilie 2027 drept nou termen de finalizare, în timp ce un sector între Malu Mare și Cârcea ar putea fi terminat în noiembrie 2026.

În județul Alba, Centura municipiului Blaj, cu o lungime de aproximativ șapte kilometri, ar putea fi inaugurată în vara anului 2027. Șoseaua va ocoli prin nord orașul cu mai puțin de 18.000 de locuitori, pe un traseu deluros, care include un viaduct curb peste râul Târnava Mică și infrastructura feroviară. La 7 octombrie 2026, primarul Gheorghe Valentin Rotar estima finalizarea lucrărilor în iunie–iulie 2027.

În apropierea Bucureștiului, Centura orașului Buftea, din județul Ilfov, cu aproximativ 21.000 de locuitori, ar putea fi deschisă în 2027, deși unele estimări indică anul 2028. Drumul va avea 5,7 kilometri și patru benzi de circulație, urmând să preia traficul de tranzit de pe DN1A și să asigure o conexiune cu Autostrada Bucureștiului (A0).

Lucrările au început în noiembrie 2025 și cuprind și trei pasaje, printre care unul peste magistrala feroviară București–Ploiești.

Șosele ocolitoare plănuite pentru marile orașe

În județul Mureș, construcția Centurii Sighișoarei a început în martie 2026. Drumul, cu o lungime de 13 kilometri și câte o bandă pe sens, va ocoli municipiul, traversat în prezent de DN13 (E60), între zonele Albești și Hetiur. Traseul include un viaduct de 161 de metri, un pasaj peste calea ferată și DN13 și un pod peste râul Târnava Mare.

La 12 octombrie 2026, DRDP Brașov anunța că lucrările au depășit un progres fizic de 16 la sută. Proiectul are prevăzute 31 de luni pentru execuție, iar finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului 2028.

Pe Valea Prahovei, Centura Azuga–Bușteni, cu o lungime de 9,4 kilometri, va permite evitarea celor două stațiuni de pe DN1, una dintre cele mai aglomerate rute turistice din România. Lucrările au început în toamna anului 2025, iar în octombrie 2026 ajunseseră la un progres fizic de aproximativ 16 la sută. Traseul cuprinde 19 poduri, pasaje și viaducte, construite în vecinătatea râului Prahova și a magistralei feroviare București–Brașov.

La Iași, construcția Centurii Ușoare, cu o lungime totală de 71 de kilometri, a început în octombrie 2026, pe un sector de 19 kilometri între Ciurea, Bârnova și Tomești. Proiectul, împărțit în patru loturi, prevede modernizarea unor drumuri existente și realizarea de noi legături între localitățile din jurul municipiului. Pentru două dintre loturi au fost semnate contractele de execuție, în timp ce celelalte două trebuie relicitate. Finalizarea întregului proiect este prevăzută pentru 2028.

La Craiova, pe lângă centura de sud aflată în construcție, este pregătită și o variantă ocolitoare de sud-vest, de aproximativ 15 kilometri. În octombrie 2026, DRDP Craiova a avizat traseul propus între DN56, spre Calafat, și DN6, spre Drobeta-Turnu Severin.

În județul Sibiu, municipiul Mediaș așteaptă construirea unei centuri de aproximativ 8,7 kilometri, care va prelua o parte din traficul de pe DN14, între Sibiu și Sighișoara.

La Baia Mare, Consiliul Județean Maramureș pregătește o centură de aproximativ 20 de kilometri. Autoritățile vor trebui să reia procedura de achiziție, astfel că începerea lucrărilor rămâne incertă.

În Galați este plănuită construirea unei noi centuri de aproximativ 32 de kilometri, din care prima etapă va cuprinde 22 de kilometri. În iulie 2026, CNAIR a aprobat indicatorii tehnico-economici actualizați ai investiției, urmând pregătirea licitației pentru proiectare și execuție.

Alte proiecte de șosele ocolitoare sunt pregătite pentru municipiile Bistrița și Zalău.