Curierii în geci la 40 de grade: O explicație medicală surprinde românii

Observația care a stârnit dezbateri

Întrebarea unui român, care a căutat să înțeleagă de ce numeroși curieri străini, în special nepalezi, sunt văzuți purtând geci, pantaloni lungi și mănuși chiar și la temperaturi de peste 35 de grade Celsius, a declanșat o serie de explicații pe platformele de socializare. Postarea, apărută pe Reddit, surprinde nedumerirea multor localnici:

„Îi văd pe unii prin Cluj, cu cagulă, căciulă, vestă groasă, mănuși, pe bicicletă. De ce? Le este frig când noi, românii, murim de cald? Oare cum transpiră și put seara când ajung acasă?”, se întreba utilizatorul.

Explicații din experiența asiatică și aclimatizare

Unii români au asociat această practică cu dorința de a se proteja de razele solare puternice, în timp ce alții au invocat nevoia de securitate în timpul deplasărilor pe scuter. Un internaut care a locuit în Vietnam a împărtășit o experiență personală, recunoscând că inițial a fost surprins de acest obicei:

„În țările din Asia în care umiditatea este crescută și soarele extraordinar de puternic umblam pe stradă în pantaloni scurți și tricou. Mi-am dat însă seama că nu știam cum să mă comport la temperaturi atât de ridicate. Toată lumea purta geacă și mănuși, ce-i drept nu de fâș, dar special gândite pentru protecție UV. Surprinzător, după ce mi-am dat seama și m-am luat după ei, am început să port și eu haine adecvate și am ajuns să simt mai tare răcoare cu pantaloni lungi și geacă decât dacă aș fi fost fără. Aceeași chestie se aplică și în China. Și acolo, când am fost, aceeași poveste.”

— Un român pe Reddit

Alte relatări confirmă tendința: un alt utilizator a observat că în Vietnam, la 33 de grade Celsius, oamenii circulau pe scutere cu geacă, iar în Tanzania, în ciuda căldurii, localnicii purtau geci și chiar căciuli. Această practică este justificată, potrivit unui participant la discuție, prin necesitatea de a se proteja de soare, care în Asia de Sud-Est este mult mai intens și dăunător. „Sunt obișnuiți să moară de cald și să poarte haine groase când e cald”, a explicat acesta.

Motive practice și rezerve

Alți utilizatori au adus în discuție și motive practice pentru această alegere vestimentară. „Raze UV, plus că merg pe motoare și se feresc de praf, pietre, insecte. Am întrebat și eu un băiat și așa a explicat”, a scris un utilizator.

O altă teorie sugerează că persoanele obișnuite cu veri de 40-45°C pot percepe temperaturile de 30-35°C din România ca fiind mai blânde, fapt ce le permite să poarte haine mai groase fără același disconfort resimțit de localnici.

„Am avut o colegă din Iran care vara se îmbrăca cu haine lungi și, eventual, cu o jachetă. E vorba de aclimatizare. De unde venea ea, din Teheran, era obișnuită cu temperaturi mult mai mari vara, de 40–45, poate chiar 50 de grade, așa că temperaturile de la noi, de 30–35 de grade, i se păreau mult mai scăzute comparativ.”

— Un utilizator Reddit

Un român care are în chirie câțiva nepalezi a povestit cum aceștia resimt temperaturile din România în mod diferit:

„Acum trei seri m-au sunat să mă întrebe cum pornesc centrala, că le este frig. M-am dus la ei, erau toți cu geci și căciuli și în pătură. Era ora 21 și afară erau 27 de grade. Am discutat cu ei și ziceau că sunt din sudul Nepalului, unde ei au media undeva la 45 de grade.”

— Un român pe Reddit

Totuși, unii români au remarcat diferența între o geacă groasă și hainele lungi, subțiri și largi, care acoperă pielea fără a împiedica circulația aerului. „Se îmbracă de obicei în haine albe largi. Astfel, nu atrag soarele, acoperă pielea și lasă loc pentru flux de aer”, a afirmat un utilizator. Cu toate acestea, mulți rămân nedumeriți de grosimea excesivă a unora dintre articolele vestimentare.

„Mănușile alea groase pe scuter mi se par SF. Nici nu mai îmi vine să comand mâncare când îi văd așa înfofoliți și sigur transpirați”, a comentat un internaut.

Alții au sugerat că îmbrăcămintea ar putea fi o formă de protecție în trafic, având în vedere lipsa echipamentului specializat. „Pentru că nu le oferă angajatorul echipament de protecție pentru scuter/bicicletă și folosesc ce au/își permit. Nu știu cât de mult îi protejează o geacă în caz de căzătură, dar probabil că este ceva mai bine decât tricou pe asfalt”, a considerat un participant.

Perspectiva medicală: Dr. Cecilia Birău clarifică miturile

În privința hainelor lungi, observația unora dintre participanți la dezbatere are și o explicație medicală: dacă sunt alese corespunzător, acestea pot proteja pielea de radiațiile solare. Medicul Cecilia Birău, de la Direcția de Sănătate Publică Hunedoara, a oferit detalii despre vestimentația recomandată celor care petrec mult timp în aer liber, importanța hidratării și a pauzelor la umbră, precum și despre cum pot fi recunoscute și gestionate insolația și epuizarea termică.

Hainele lungi pot oferi mai multă protecție

Dr. Birău subliniază că atât persoanele care lucrează în exterior, cât și cele care se deplasează în aer liber, ar trebui să poarte haine lungi. „Acele haine lungi ne apără de radiațiile solare, care nu sunt doar ultraviolete, sunt și infraroșii și radiații luminoase”, explică medicul. Este de preferat ca hainele să fie de culoare deschisă, în special albe, deoarece acestea reflectă radiațiile solare, spre deosebire de culorile închise care le absorb.

Referitor la materiale, sunt recomandate cele naturale, care permit transpirația și absorb eficient umezeala. Există și materiale sintetice cu proprietăți similare, dar acestea sunt adesea mai costisitoare.

Pentru persoanele care lucrează multe ore afară pe caniculă, Dr. Birău recomandă utilizarea zonelor de umbră și asigurarea unei hidratări constante. În cazul codurilor meteorologice severe, locurile de muncă ar trebui să limiteze timpul de lucru în aer liber și să asigure pauze în spații cu temperaturi ambientale adecvate, în jurul a 25 de grade Celsius, unde angajații se pot hidrata cu apă potabilă.

Riscurile caniculei: Insolația și epuizarea termică

Medicul a detaliat și riscurile expunerii prelungite la temperaturi înalte sau la soare direct:

Insolația este direct legată de expunerea sistemului nervos central la radiațiile solare. Aceasta poate surveni chiar și la temperaturi ambientale de 25 de grade, dacă expunerea la soare este îndelungată. Radiațiile solare pot afecta sistemul nervos central, ducând la apariția edemului cerebral. Manifestările includ greață, vărsături, o stare generală alterată și, în cazurile severe, pierderea cunoștinței. În cazul în care o persoană se simte rău din cauza expunerii la soare, este crucial să fie scoasă imediat din mediul cu radiații solare directe, să i se aplice comprese cu apă (nu gheață) la nivelul capului și să se apeleze la numărul de urgență 112.

Epuizarea termică, pe de altă parte, este o suprasolicitare a mecanismului de termoreglare al organismului, care încearcă să mențină temperatura internă la aproximativ 37 de grade Celsius. Atunci când organismul este deshidratat și expus continuu la temperaturi ridicate, apar transpirații abundente, ducând la pierderi semnificative de lichide, substanțe minerale și electroliți, esențiali pentru echilibrul corpului. Aceasta este urmată de vasodilatație generalizată și scăderea tensiunii arteriale.

Cine este cel mai vulnerabil

Dr. Cecilia Birău avertizează că extremele de vârstă – copiii și persoanele vârstnice – sunt cele mai vulnerabile la temperaturile ridicate. De asemenea, persoanele cu boli cronice, în special cele cardiovasculare, prezintă un risc crescut. Aceste categorii de persoane sunt sfătuite să evite pe cât posibil activitățile în aer liber, în special în intervalul orar 10:30-17:30, atunci când soarele este cel mai puternic și temperaturile sunt cele mai ridicate.

Explorează subiectele:

Curieri nepalezi Caniculă Protecție solară Sănătate publică Insolație

Distribuie Distribuie Comentarii