„Curtea nu dă consultaţii”. Foști judecători CCR explică în ce condiții poate fi sesizată instituția în criza guvernamentală

Foști judecători ai Curtea Constituțională a României (CCR) au discutat joi, 23 aprilie, despre posibilitatea sesizării instituției în contextul crizei guvernamentale actuale și despre condițiile în care acest lucru ar putea avea loc.

Potrivit News.ro, în spaţiul public a fost vehiculată informaţia potrivit căreia PSD i-ar fi transmis preşedintelui Nicuşor Dan că va sesiza CCR pentru a cere o clarificare în cazul actualei crize politice declanşate de retragerea miniştrilor soial-democraţi din cabinetul condus de Ilie Bolojan.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții, a transmis că CCR „nu dă consultaţii”.

„Deci Curtea Constituţională nu dă consultaţii El (n. red. - liderul PSD Sorin Grindeanu) vrea să întrebe ce să facă, când să facă, cum să facă. De ce nu cere Curţii Constituţionale să facă şi cererea în locul lui?”, a spus Augustin Zegrean.

Potrivit acestuia, Curtea ar putea fi sesizată doar dacă, în perioada de interimat, situația nu se rezolvă, adică premierul nu propune miniștri cu puteri depline sau Parlamentul nu reacționează.

„Dacă românii ar citi şi-ar da seama că lucrurile astea trebuie făcute, atât ceea ce are de făcut primul-ministru în cazul în care îi pleacă un ministru sau îi moare, cât şi ce trebuie să facă Parlamentul dacă Guvernul nu mai este în capacitatea deplină de activitate”, a afirmat Zegrean.

De asemenea, acesta a subliniat că „nu e nicio diferență” dacă demisionează unul sau mai mulţi miniştri.

„Nu e nicio diferenţă. Unul dacă pleacă şi trebuie să pună pe altul în locul lui, spre exemplu, dacă este de la acelaşi partid de la care a plecat celălalt, nu trebuie să meargă în Parlament, deci îl propune primul-ministru, îl numeşte preşedintele (n. red. preşedintele României).

Dacă însă prin procedura asta de remaniere se schimbă compoziţia politică sau structura Guvernului, atunci este obligat primul-ministru să îi ducă în Parlament, pentru că preşedintele ţării nu îi poate numi decât după aprobarea Parlamentului”.

Augustin Zegrean spune că noii miniștri trebuie audiați în Parlament, ca la formarea Guvernului, iar votul se dă doar pentru cei înlocuiți. De asemenea, interimatul nu poate depăși 45 de zile, nici măcar cu un minut.

Tudorel Toader: CCR „nu are competenţa pentru a da un astfel de răspuns”

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a explicat că dacă sesizarea adresată Curţii vizează emiterea unui „punct de vedere”, a unei „opinii juridice”, atunci Curtea va spune că „nu are competenţa pentru a da un astfel de răspuns”.

„Şi nici nu îl înregistrează ca dosar privind excepţii sau obiectii de neconstituţionalitate, intră în administrative şi dă un răspuns extrajudiciar. Ce poate face preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor?

În opinia mea, poate sesiza Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională, constând în faptul că primul-ministru refuză cererea unui vot de încredere din partea Parlamentului, după ce s-a schimbat structura politică a Guvernului”, a afirmat Tudorel toader.

Tudorel Toader explică faptul că, dacă pleacă doar câțiva miniștri, pot fi înlocuiți fără probleme majore. Însă dacă pleacă toți miniștrii unui partid, se schimbă structura politică a Guvernului, iar acesta trebuie să ceară din nou votul de încredere în Parlament pentru întreaga echipă, nu doar pentru noii miniștri.

„Nu e remaniere. Remaniere e când e vorba de unu, doi, trei miniştri şi dacă echipa aceea poate sau nu să pună în aplicare programul de guvernare care poartă şi amprenta partidului din partea căruia demisionează miniştrii”, a mai explicat Tudorel Toader.

Potrivit fostului judecător constituţional, CCR ar putea da un răspuns acestei sesizări în condiţiile soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională, o competenţă „consacrată în Constituţie” la revizuirea din 2003.

Fostul judecător CCR spune că interimatul Guvernului ar putea fi prelungit peste 45 de zile, deoarece legea nu impune o limită strictă, însă Executivul ar trebui să obțină cât mai rapid puteri depline și încrederea Parlamentului.

„Nu există nicio limită (n. red. - în ceea ce priveşte interimatul). Doar că îi limitează competenţele. În plus, Guvernul este sub controlul Parlamentului.

Parlamentul îl mandatează, îi dă votul de încredere, Parlamentul îi retrage votul de încredere, adică îl demite, ca urmare a unei moţiuni de cenzură, dar, sigur, aici înţeleg că se încearcă a evita moţiunea, apelându-se la instrumentul juridic mai puternic, neutru, al Curţii Constituţionale”, a mai spus Tudorel Toader, adăugând că la CCR există cauze care pot dura ani, dar şi proceduri urgente în care Curtea ar putea decide şi într-o săptămână, două cu privire la un astfel de conflict.