CUTREMUR în JUSTIȚIE!/Prună DESCUIE DULAPUL CU SCHELETE! Se DESECRETIZEAZĂ arhiva SIPA!

Cutremur în Justiție! Ministerul Justiţiei vrea să deschidă depozitul în care zac de ani de zile secretele magistraţilor din România. Raluca Prună propune inventarierea şi desecretizarea, în situaţiile în care este posibil, a arhivei SIPA, fost serviciu secret la Justiţie. Intenţia apare într-un proiect de hotărâre de Guvern, publicat astăzi pe site-ul ministerului. 

Potrivit propunerii făcute de Ministerul Justiției, propunere de Hotărâre de Guvern pusă în dezbatere publică astăzi, în arhiva Serviciului Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) se regăsesc trei tipuri de documente care ar trebui inventariată de o comisie special constituită în acest sens.

Documentele, în funcție de caracterul lor, sunt împărțite în trei categorii și vor fi predate după cum urmează:

- dosarele de personal ale foștilor angajați ai D.G.P.A. identificate în arhivă se predau, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Administrația Națională a Penitenciarelor,

- documente identificate ca având valoare istorică se predau către Arhivele Naționale;

- documentele clasificate, respectiv acele documente pentru care s-a dispus distrugerea, se predau structurii de securitate a Ministerului Justiției.

În prezent, arhiva fostei D.G.P.A. (Direcția Generală de Protecție și Anticorupție) se află, sub sigiliu, în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde „atât dosare de personal, cât şi alte documente specifice”.

Ministerul Justiției precizează că, de la data desfiinţării D.G.P.A. şi până în prezent, „au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei o serie de solicitări fie din partea societății civile – de clarificare a acestui aspect, fie din partea unor justiţiabili - motivați de necesitatea probării cererilor adresate unor instanțe judecătorești în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziţie a unor documente din arhiva fostei D.G.P.A., fără ca aceste solicitări să poată fi legal soluţionate, la acel moment, datorită lipsei de temei legal cu privire la instituţia competentă să desigileze şi să inventarieze, respectiv să predea documentele acestei arhive ori să realizeze copii ale acestor documente”.

„Având în vedere faptul că nu a mai fost emis un act normativ de prorogare a termenului prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.127/2006, la nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor  către autorităţile competente”, a precizat Ministerul Justiției.

Din comisie ar trebui să facă parte șapte membri, propuși de președinții instituțiilor din care fac parte, care să își încheie activitatea după șase luni de la formarea comisiei. Astfel, doi reprezentanți din partea Ministerului Justiţiei, doi reprezentanți ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, desemnați de către ministrul justiţiei, dintre care cel puțin unul cu responsabilități în păstrarea actelor sau documentelor în arhivă și unul cu responsabilități în gestionarea informațiilor clasificate. Apoi, un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, și un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ce contine arhiva SIPA

Arhiva SIPA contine trei tipuri de documente, potrivit ierarhizarii facute de comisie. Marius Oprea ne-a explicat ca este vorba, in primul rand, despre “notele informative” ale retelei de informatori din penitenciare, “care se pastreaza fiindca reteaua este inca functionala si necesara, fiind preluata de noua structura din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor”, adica de Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA).
A doua categorie se refera la documentele referitoare la cei care au avut acces la informatii clasificate, “documente care dupa lege au fost predate Serviciului Roman de Informatii”. Al treilea fond priveste corespondenta SIPA cu alte institutii, iar acesta a fost predat integral Arhivelor Nationale.

Informatii compromitatoare despre magistrati, ziaristi, ONG-isti

Exista insa si o categorie speciala de documente, dupa cum explica Marius Oprea, consilier al premierului pentru siguranta nationala, note intocmite sub conducerea fostilor sefi SIPA proveniti din structurile securitatii - Marian Ureche si Dan Gheorghe -, care dovedesc ca acest serviciu si-a depasit atributiile. “Este vorba despre informatii compromitatoare la adresa magistratilor si alte lucruri asemanatoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse”, spune Oprea, argumentand ca s-au gasit urme privind stergerea acestora din computere. Surse autorizate din apropierea serviciilor de informatii afirma insa ca exista duplicate in format electronic, iar fostii lucratori ai SIPA le pot folosi in continuare pentru a santaja sau intimida persoane onorabile din mediul magistratilor, dar nu numai. Consilierul primului ministru pentru siguranta nationala crede ca “este rolul Serviciului Roman de Informatii sa-i supravegheze pe acesti fosti, daca vrea sa preintampine astfel de situatii”.

Marius Oprea marturiseste ca nu a avut acces la arhiva SIPA, dar ca are la indemana elemente care pot demonstra ca SIPA si-a depasit atributiile inclusiv prin intocmirea de dosare impotriva ziaristilor. Surse demne de incredere sustin insa ca fostul serviciu de informatii al Ministerului Justitiei strangea date si despre lideri ai societatii civile. Exista, de pilda, destule documente despre Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) si despre persoanele care activeaza in aceasta organizatie.

Oprea crede ca astfel de documente intocmite de lucratorii SIPA inainte de 2005 despre ziaristi sau persoane din ONG-uri erau utile, “fiindca ele contineau inclusiv detalii despre viata privata care puteau fi folosite la nevoie pentru a-i influenta sau santaja”. E posibil ca in arhiva fostului SIPA sa fie si documente despre politicieni. Fostul ministru al Justitiei Valeriu Stoica, cel care a transformat Serviciul de Informatii si Protectie Anticoruptie din directie penitenciara in departament ministerial, ne-a spus ca dupa 2000 a aflat ca ofiterii SIPA il supravegheau.

Fostii ofiteri SIPA ar putea raspunde penal

Dupa ce va fi cercetata in detaliu arhiva SIPA, “ofiterii care s-au ocupat de astfel de lucruri ar putea raspunde penal”, crede Marius Oprea, amintind in plus un caz special despre care spune ca are dovezi: “In dosarul Portelanul, anumiti detinuti spuneau ca, in perioada 1999-2000, ofiteri ai SIPA incercau sa-i convinga sa declare ca in spatele unor actiuni de contrabanda s-ar fi aflat diverse persoane publice, de exemplu Dorin Marian, consilier pe probleme de securitate al fostului presedinte Constantinescu, sau chiar fiul fostului sef de stat”. Ministrul Monica Macovei a declarat, chiar la desfiintarea SIPA, ca va face o plangere penala pentru a-i identifica pe cei vinovati de neregulile din acest sistem, fiindca SIPA a fost folosit mai ales in perioada cabinetului Nastase ca instrument politic. 

Istoria SIPA

• In 1991, ministrul de Justitie Mircea Ionescu Quintus a infiintat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protectie si Anticoruptie (SIPA), ca structura departamentala in subordinea Directiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmari si controla infractiunile cu implicatii majore din penitenciare.

• In 1997, sub mandatul ministrului Justitiei Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, in subordinea directa a ministrului Justitiei, care dorea ca acest serviciu secret sa se ocupe si de protectia magistratilor.

• In 2003, din cauza scandalurilor din presa care aratau ca la varful SIPA au fost numiti fosti lucratori ai securitatii, iar serviciul era suspectat ca face politie politica, SIPA s-a transformat in Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA) si pentru prima data aceasta structura este obligata sa prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

• In 2006, la inceputul anului, Monica Macovei desfiinteaza serviciul secret din subordinea ministrului Justitiei pe motiv ca SIPA, redenumit DGPA, a facut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.

• In 2006, la sfarsitul anului, ministrul Justitiei infiinteaza, prin hotarare de guvern, Directia pentru Prevenirea Criminalitatii in Mediul Penitenciar (DPCMC), o structura in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, cu argumentul ca o structura informativa de acest fel este necesara pentru a preveni actiuni ilegale pregatite in inchisori.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Document / Senator PSD, fost ministru în Guvernul Dăncilă, își bătea nevasta cu pumnii în burtă

2 Ți se face silă / O procuroare PSD din Oravița a dat în judecată statul pentru diurna primită în weekend și în c…

3 Mafia PSD / RISE Project anunță că lui Codrin Ștefănescu i-a intrat în conturi și ultima tranșă din tunul de 2 m…

4 Dovada vie a faptului că lupta anticorupție a murit

5 Fosta consilieră a Vioricăi Dăncilă și a lui Victor Ponta, surprinsă când vindea petarde la tarabă / Ăștia au îm…

recomandări

Te ia DNA: MIRICA CRISTIAN

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Tort cu dulceață de căpșuni, lemongrass și cremă fină de branză