Dacă pică Guvernul Mureșan, PNL ia în calcul scenariul anticipatelor
Parlamentul se reunește miercuri pentru un moment de cotitură pe scena politică: votul asupra echipei guvernamentale și a programului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. În ajunul ședinței decisive, Partidul Național Liberal a adus în prim-plan opțiunea revenirii la urne în cazul în care noul Cabinet nu va obține sprijinul necesar pentru învestire.
Mircea Abrudean, președintele Senatului Foto: Gov.ro
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, nominalizat pentru portofoliul Afacerilor Interne și pentru poziția de vicepremier, a arătat marți, 29 septembrie, că șeful statului ar trebui să țină cont de raportul de forțe real din forul legislativ. În opinia sa, un scrutin anticipat constituie un instrument perfect legitim în arhitectura constituțională românească.
Conform declarațiilor consemnate de Agerpres , Abrudean susține că, dacă propunerea actuală va fi respinsă, premisele constituționale pentru organizarea anticipatelor devin active:
„Din punctul nostru de vedere, alegerile anticipate nu trebuie excluse. Sunt un mecanism constituţional la îndemâna preşedintelui. Odată cu votul de mâine, dacă Guvernul va trece, lucrurile sunt clare, dacă nu va trece, sunt îndeplinite condiţiile, din punct de vedere constituţional, pentru a fi declanşate aceste alegeri. Evident decizia aparţine preşedintelui României”, a punctat liderul din Senat.
Stabilitatea politică, văzută prin prisma anticipatelor
Abrudean a menționat că, judecând după declarațiile publice, nu se profilează nicio altă majoritate parlamentară capabilă să susțină un executiv funcțional în cazul unui eșec miercuri. În această logică, organizarea unui scrutin ar fi alternativa mai puțin dăunătoare dintre cele disponibile: „Din două rele, să-l alegi pe ăla mai mic”. Argumentul invocat este nevoia de predictibilitate guvernamentală, absolut necesară în fața riscurilor economice, energetice și de securitate.
Chestionat despre vehiculata colaborare parlamentară dintre PSD și AUR, demnitarul a păstrat rezerva: „Majoritățile din declarații nu sunt aceleași cu cele de la vot”. El a reamintit că liberalii, alături de partenerii unei „coaliții punctuale”, au mers asumat în fața aleșilor cu un program și o formulă guvernamentală completă.
Discuțiile despre CCR și perspectiva constituționaliștilor
Ipoteza unei confruntări juridice a fost lansată inițial de vicepreședintele formațiunii, Alexandru Muraru. Deputatul PNL afirmase cu o zi înainte că partidul ia în calcul sesizarea instanței de contencios constituțional dacă președintele nu optează pentru alegeri anticipate după o eventuală cădere a Guvernului Mureșan.
„Luăm în calcul această chestiune în care, repet, președintele are în fața sa Constituția pe care o interpretează așa cum o consideră domnia sa. Noi, pe de altă parte, vedem altfel aceste lucruri și considerăm că această convocare a alegerilor anticipate devine o chestiune imperativă în perioada următoare dacă guvernul Mureșan nu trece de votul de învestitură al Parlamentului”, a explicat Muraru.
Întrebat despre această variantă, Mircea Abrudean a precizat că nu a luat parte la ultimele deliberări din conducerea partidului, dar nu elimină complet acest demers: „Nu o exclud, dar nu am fost parte. (...) Eu nu am fost la ultimul BPN. (...) Nu cred că deocamdată s-a pus problema, o să aflu şi eu. Şi ţinem cont că o sesizare la Curtea Constituţională pe conflict de puteri poate să o facă preşedintele Senatului sau un ministru”.
Pe de altă parte, un avertisment legat de limitele acestei abordări a venit din partea fostului judecător CCR Augustin Zegrean. Fostul președinte al Curții a indicat că strategia PNL nu se sprijină pe un fundament constituțional solid, amintind că președintele Nicușor Dan deține prerogativa exclusivă de a alege dacă dizolvă forul legislativ sau dacă înaintează o nouă propunere de prim-ministru.
Explorează subiectele:
