Daniel Funeriu desființează scuzele directorilor picați la testul de logică
Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu Foto: arhivă, adevărul
Rezultatele înregistrate la nivel național după prima probă, cea eliminatorie de competențe, a concursului pentru directorii de școli arată că doar 4.615 candidați din totalul celor 6.841 înscriși și validați au reușit să obțină minimum nota 6,00 pentru a merge în etapa următoare. Cu o medie generală a notelor de 6,45 și o rată de promovare de 69,05% (în București trecând de această etapă circa două treimi dintre aspiranți), realitatea statistică arată că aproximativ 30% dintre profesori au picat testul de logică.
În acest context, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, avertizează asupra consecințelor grave pe care această situație le are asupra elevilor. „Poate sunt nasol, nu zic, dar să vezi ce nasoală e realitatea când oamenii care nu sunt capabili de asemenea examene aleg profesorii care predau copilului tău”, a punctat acesta în încheierea unei analize publicate pe Facebook.
Replici acide pentru candidații nemulțumiți și mitul „liceelor bune”
Numeroasele plângeri apărute în spațiul public după susținerea probei de logică au fost demontate sistematic de fostul demnitar. Acesta a respins categoric ideea că subiectele i-ar fi avantajat pe profesorii cu înclinații spre matematică, explicând că rezolvările cereau doar noțiuni de bază.
„Deci învățați puțină matematică, în loc să vă lăudați că sunteți bâtă la aritmetică. În plus, e fals: cel mai greu calcul era (4/5 - 3/4) × 100. Pentru restul nu era nevoie de «matematică» (de fapt, era aritmetică de clasa a IV-a), era nevoie doar de un oarecare simț al realității.” - Daniel Funeriu
Fostul ministru a respins și alte nemulțumiri legate de organizare sau de structura subiectelor. În privința timpului de rezolvare, el a catalogat plângerile drept absurde: „«A fost prea puțin timp»: ridicol. 30 de minute erau suficiente”. Totodată, celor care au obiectat că testul nu verifica aptitudinile manageriale specifice unui director, Funeriu le-a amintit care a fost rolul real al acestei etape: „Corect, nu le testează și nici nu trebuia să le testeze, pentru că le testează celelalte probe. Acest examen testează abilitățile de om cât de cât rațional”.
Nici scuzele tehnice nu au scăpat de ironiile fostului oficial. Nemulțumirea că pătrățelele de pe foaia de examen erau prea mari pentru a fi hașurate rapid a fost comparată de Funeriu cu scuza copilărească a ratării unui penalty din cauza dimensiunii porții. Cât despre plângerile privind lipsa ciornelor, replica sa a fost tranșantă: „Examenul testa dacă ai cap, nu dacă ai hârtie”.
De asemenea, comentând informațiile conform cărora printre cei respinși se află și actuali directori ai unor colegii de prestigiu, Funeriu a contestat însăși definiția performanței acestor unități de învățământ:
„Au picat directori de la licee bune: Ce naiba e ăla „liceu bun”? E un liceu în care ultima medie la intrare e 9,62 și media la Bac, patru ani mai târziu, e 9,55, un liceu bun? Deci un liceu în care media de ieșire e mai mică decât media de intrare e un liceu bun? Dați-mi cei mai buni 30 de copii din România și fac, cu ei, un liceu bun la mine în bucătărie.” - Daniel Funeriu
De ce actualul sistem produce directori „numiți din pix”
Dincolo de eșecul candidaților la proba de logică, Daniel Funeriu consideră că întregul mecanism actual de recrutare este viciat, fiind rezultatul unei lungi perioade de dezinteres instituțional. „Procedura selecției pentru directorii de școală e profund greșită (nu, nu ministrul actual e vinovat, ci ani și ani de nepăsare)”, a notat acesta pe rețeaua de socializare.
El a semnalat o anomalie majoră: numărul celor care candidează este inferior numărului de posturi scoase la concurs. Această lipsă de interes va împărți inevitabil șefii de școli în două categorii. „Sunt mai puțini candidați decât posturi, deci vom avea două tipuri de directori: cei cu concurs și cei numiți din pix”, a avertizat fostul ministru.
În viziunea sa, abordarea statului este greșită fundamental, deoarece se concentrează pe excludere în loc să pună accent pe pregătirea cadrelor didactice pentru roluri de management: „Ca de obicei la noi, procedura e punitivă în loc să fie formativă: alegem dintr-o cohortă formată «la ghici» pe tot felul de «platforme» obscure [...] în loc să formăm, cu calm, oameni pentru aceste funcții esențiale”.
Planul în trei pași pentru reformarea managementului școlar
Pentru a înlocui actuala procedură, Daniel Funeriu a schițat o reformă radicală, structurată în trei faze distincte: o preselecție masivă, un stagiu de pregătire profesională de două luni și un examen național pentru accederea într-un corp de elită al experților în management școlar.
1. Preselecția unui bazin de 30.000 de profesori
Primul pas ar cădea în sarcina inspectoratelor școlare județene (ISJ), unde inspectorii generali ar avea obligația să identifice un număr de potențiali candidați de trei ori mai mare decât posturile de conducere existente. „La nivelul fiecărui ISJ se constituie o listă de candidați reprezentând aproximativ triplul necesarului județean, rezultând un bazin național de circa 30.000 de persoane preselecționate”, a detaliat fostul ministru.
Selecția inițială s-ar baza pe criterii precum autoritatea profesională, dinamismul, dedicarea și aptitudinile de lider, oferindu-le o șansă inclusiv profesorilor tineri, chiar dacă aceștia nu au parcurs încă toate gradele didactice. Cadrele didactice selectate ar urma să indice exact ce școli vizează și dacă își doresc să profeseze în mediul urban, în cel rural sau în ambele.
2. Două luni de pregătire pe bani europeni
Cei aproximativ 30.000 de profesori preselectați ar intra apoi într-un program intens de formare în management școlar, întins pe durata a două luni și finanțat prin fonduri europene. Funeriu insistă că această etapă nu trebuie tratată ca o simplă formalitate, ci ca pe un pilon central al întregului proces, chiar dacă implementarea unui astfel de sistem necesită un efort pe termen lung, care depășește un singur ciclu de selecție și care trebuie demarat de urgență.
„Concursul pentru directori nu trebuie conceput ca un filtru punitiv, ci ca o oportunitate formativă. Obiectivul strategic este construirea unui corp profesional de elită, în care apartenența să reprezinte o distincție profesională reală”, a subliniat acesta.
3. Examen diferențiat și selecție finală în școli
La finalul celor două luni de cursuri, absolvenții ar susține un concurs organizat centralizat pentru admiterea în corpul experților în management școlar. Pentru că școlile de la oraș au probleme diferite față de cele de la sat, Funeriu propune o departajare clară a competențelor prin trei probe: un test de cunoștințe generale (asemănător celui dat recent), o probă axată pe managementul în mediul urban și una dedicată specificului rural.
„În urma concursului, candidații declarați admiși sunt abilitați pentru mediul urban, rural sau ambele. Numărul membrilor corpului experților: aproximativ 20.000 la nivel național”, a precizat fostul demnitar. Acest concurs s-ar organiza anual pentru a permite intrarea de noi membri, în timp ce experții deja acreditați ar trebui să își revalideze statutul o dată la patru ani.
Abia după formarea acestui corp național, consiliile de administrație ale fiecărei școli ar urma să organizeze propriile concursuri publice și transparente pentru desemnarea directorilor. Calitatea de membru în corpul experților ar garanta un standard minim de competență, diminuând astfel influențele și favoritismele locale, chiar dacă nu le-ar putea eradica total.
Deși recunoaște că sistemul propus nu ar funcționa impecabil din prima încercare și ar necesita ajustări ulterioare, Funeriu susține că decidenții politici trebuie să își asume această schimbare: „Noul guvern va avea de ales: să continue un concurs care e, în esența sa, greșit sau să aplice algoritmul de mai sus, cu consecința că vom avea directori numiți din pix încă 6 luni, dar după aceea vom avea directori legitimi”.
Explorează subiectele:
